Este, în același timp o bulă de oxigen, o pauză, pentru școala românească de la bombardamentul de critici aduse procesului educațional.
Se va mai amâna puțin momentul de dramatizare, în care televiziunile vor prezenta din nou dramatic situația învățământului românesc.
Da, este limpede că procesul didactic ce este aplicat în acest moment în țara nastră trebuie îmbunătățit, dar nu trebuie să concluzionăm că este cel mai slab din lume, în acest moment.
Realitatea este departe de acest scenariu.
S-a spus că avem o mulțime de elevi analfabeți funcționali, dar în spatele acestei aserțiuni se ascund unele detalii ce nu sunt prezentate de organizatorii testelor.
Cel mai important factor ce influențează rezultatul final al testărilor PISA este lipsa de interes a elevilor din România care le susțin și chiar a profesorilor.
Conducerea Ministerului Educației a vrut, pe parcursul anilor, să le impună cumva profesorilor să pregătească temeinic cu elevii aceste testări, miza fiind, evident, una electorală.
Nu prea s-a putut duce la bun sfârșit visul miniștrilor de la Educație, deoarece timpul nu le-a permis profesorilor să pregătească special aceste testări.
Programa școlară este încărcată.
Dacă vrei rezultate notabile la testele PISA, trebuie să adaptezi modul de predare la clasă pe stilul acelor teste.
Dar aici intervine o mare dezbatere: ar fi mai bun învățământul românesc cu un stil de predare gândit precum testele PISA?
Absolvenții sistemului nostru au reușit performanțe mai bune decât cei din țări cu rezultate mai bune la testele PISA.
Este însă nevoie și de o mai mare concentrare pe elev, dar din nou ne lovim de lipsă de timp și spațiu pentru școlile din România.
Când se va respecta Legea Educației Naționale – greu de spus când va sosi acest moment – și nu vom mai avea cazuri de peste 30 de elevi într-o clasă, sunt mari șanse că vor veni și rezultate mai bune la testele PISA.
E limpede însă că școala online, de pe timp de pandemie, nu va aduce acest lucru.
