12.3 C
București
sâmbătă, 23 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiOboseala cronică, un concept nu doar medical

Oboseala cronică, un concept nu doar medical

Starea de oboseală este una firească pentru organismul uman. După orice efort, fizic sau intelectual, organismul are nevoie de așa-numita „reîncărcare a bateriilor”. Oboseala este o constantă a vieții și înseamnă, ca să explic pe înțelesul tuturor, o funcționare mai anevoioasă a corpului și a minții în urma consumului de energie.
 
Paradoxal, dar a fi obosit este firesc și este chiar bine din perspectiva sănătății. Fie că ești după un maraton, după o plimbare lungă prin pădure, după un examen sau după o intervenție chirurgicală solicitantă, starea de oboseală indică nivelul de consum de energie și cere relaxare.

 
PNRR ar trebui să fie un plan de revenire după o perioadă extrem de solicitantă.

 
Păstrând proporțiile comparației, societatea a obosit după pandemia care a stresat toate domeniile vieții noastre – de la cel al sănătății, la cel al economiei naționale. Toți ne-am luptat, la toate nivelurile, mai bine sau mai puțin bine (dar asta este o altă poveste) cu un virus și consecințele existenței sale și am obosit. Dacă vom considera societatea un organism viu, este evident că pentru  ca aceasta să își revină, are nevoie de relaxare. Un cuvânt – „relaxare” – folosit inclusiv de autorități, un cuvânt care aduce cu sine, chiar dacă nu este pronunțat direct, și cuvântul „oboseală”.
 
În acest context, Planul Național de Redresare și Reziliență (cam pompos numit astfel, în opinia mea, dar suntem sub imperiul vocabularului european) ar trebui să funcționeze ca un pachet de vitamine care să repună societatea pe picioare. Să răspundă efortului de refacere a organismului numit societate. Așa cum după o boală lungă, pacienții primesc medicație inclusiv pentru revenire. Sau sportivii, după o competiție, primesc, pe lângă alimentația necesară, o medicație compusă din vitamine și minerale pentru a ajunge din nou, repede, în formă.
 
Mergând cu această logică mai departe, PNRR, o „rețetă” validată de statele din Uniunea Europeană, ar trebui să fie o „medicație” acceptată unanim. Și faptul că deciziile privind alcătuirea acestui plan revin fiecărei țări în parte ar trebui să ne bucure. Cine știe mai bine ca noi care sunt diagnosticele și care sunt tratamentele potrivite pentru societatea românească!?…
 
Nu voi intra în zone de competență care nu îmi aparțin și nu voi comenta măsurile cuprinse în PNRR.  Dar ceea ce vede și simte fiecare dintre noi legat de acest pachet destinat revenirii agravează, de fapt, starea de oboseală. Planul a parcurs până acum doar etape marcate de nervi, război politic și, bineînțeles, neliniști. Politicienii și autoritățile noastre par să nu înțeleagă că acest plan nu este al lor, ci al tuturor românilor. Al cetățenilor care plătesc salariile generoase ale decidenților din statul român. Decidenți care nu știu sau nu vor să știe, deși cu această „știință” ar trebui să își înceapă carierele, că reverberațiile oricărui scandal public se transmit în societate, epuizând-o și mai mult.
 
Dacă cineva își imaginează că acțiunile de la vârful statului nu se resimt acut în rândul populației, se înșală teribil. Avalanșa de știri „spectaculoase” din mass-media, dublată de accesul larg la platforme de socializare, sensibilizează acut orice om. Avalanșa de știri scrise sau de programe de televiziune nu face decât să întrețină stresul. Iar stresul este un catalizator perfect al oboselii.

 
Oboseala scade enorm capacitatea de a face performanță.

 
Revin la logica în care societatea poate fi privită ca un organism viu. Dacă acest organism este obosit, nu poate funcționa în parametrii optimi. Să luăm un exemplu din sport. Un campion are nevoie de refacere pentru a concura într-un alt concurs. Dar lucrurile pot fi mai complicate. Campionul nostru poate are o întindere de ligamente sau o ruptură musculară. Poate cineva din familie este bolnav. Poate din cauza accidentării, ratează un concurs sau nu își îndeplinește obiectivele pentru care s-a pregătit. Iată un campion afectat pe toate planurile. Ca să poată să ridice din nou o cupă deasupra capului, el trebuie să își revină din toate punctele de vedere. Și are nevoie de ajutor din mai multe părți: ajutor medical, psihologic, financiar. Fără acest ajutor, nu își poate reveni.
 
Societatea românească a trecut prin lockdown, criză economică, suferință medicală gravă. Ca să își revină, și să își revină relativ repede, are nevoie de toate resursele posibile. Iar aceste resurse trebuie să îi fie accesibile relativ ușor, pentru că societatea plătește niște manageri tocmai pentru acest lucru!
 

Avem și noi, individual, un rol în procesul de revenire.

 
Cel mai important lucru este să fim atenți să nu ajungem în faza de oboseală cronică. O putem identifica relativ ușor. Ne trezim obosiți, cu cearcăne, cu un sentiment de insatisfacție care ne însoțește toată ziua. Randamentul muncii sau viteza de reacție în fața stimulilor este mai scăzută. Suntem marcați de neliniște, obstacole altădată mici, ne par greu de trecut și ne frământă mai mult decât ar trebui. Apar probleme de tahicardie sau de tensiune arterială. Imunitatea scade. Celulele nervoase din creier sunt și acestea afectate. Stresul duce la epuizare pe toate planurile: mental,  fizic, emoțional. Suferința care se instalează în organism are chiar un num: sindromul burnout.
 
O dată înțeleasă situația în care se află un om afectat de acest sindrom, trebuie început tratamentul. Sunt specialiști – medici, psihologi, psihoterapeuți – care știu să gestioneze această suferință. Știu ce medicație să recomande, știu ce sfaturi să dea fiecăruia, în funcție de particularitățile fiecărui organism.
 
Există însă un palier al informațiilor de bun-simț legate modul în care putem evita acest sindrom. Iar acestea se subsumează protecției împotriva stresului. Și îmi permit să vă fac câteva recomandări în acest sens: dormiți într-o cameră aerisită, fără televizor și, mai ales, fără să țineți telefonul mobil pe noptieră. Începeți dimineața cu o bucurie pentru centrii nervoși, ascultând puțină muzică, privind pe  fereastră un parc, niște copaci sau zborul păsărilor. Faceți puțină gimnastică. Beți un pahar cu apă pe stomacul gol. Luați micul dejun. Faceți câțiva pași pe jos, în aer liber. Notați-vă sarcinile pe care vreți să le duceți la bun sfârșit în cursul zile. Toate aceste lucruri mici echivalează cu încălzirea sportivilor. Practic, vă pregătiți organismul pentru a funcționa la capacitate maximă.
 
În cursul zilei, evitați să vă enervați. Gândiți-vă că și interlocutorii dumneavoastră, inclusiv șefii, sunt oameni care au problemele lor. Separarea gândurilor personale de încărcătura de la serviciu fixează fiecare gând în sertarul potrivit al creierului. Încercați să zâmbiți mai mult și să fiți amabili. Un comportament calm, chiar dacă vi-l impuneți cu greutate, ajută enorm celula nervoasă.
 
Iar în timpul liber, profitați de natură. Vedeți filme sau mergeți la teatru (acum pot să fac această recomandare!). Citiți cărți care vă fac plăcere sau meșteriți ceva, dacă vă place acest lucru. Creați-vă un timp pentru a urmări știrile, dar evitați abuzul de televiziune sau internet.
 
Primii care trebuie să aibă grijă de voi sunteți chiar voi! Vă doresc multă sănătate!

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

O persoană a murit în urma unui incendiu la o hală din Recaș

Un tragic incendiu a avut loc în orașul Recaș, soldat cu moartea unei persoane. Potrivit informațiilor furnizate de ISU Timiș, incendiul a izbucnit într-o...

Ciucă reafirmă la Chișinău sprijinul necondiționat pentru Republica Moldova

Pentru bunăstarea cetăţenilor, trebuie ca Republica Moldova şi România să rămână pe drumul comun, cel european, a declarat preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, la Chişinău,...

Plângere la DNA pe numele primarului Clotilde Armand, pentru cedarea gratuită a spațiilor din Piața Amzei, renovate pe bani publici. DOCUMENT

Fostul consilier local Dan Podaru, care recent și-a anunțat candidatura pentru funcția de primar al sectorului 1, a depus o sesizare la Direcția Națională...
Ultima oră
Pe aceeași temă