6.7 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăOp & EdOpiniiMSDI. Un acronim obligatoriu

MSDI. Un acronim obligatoriu

Pandemia de COVID-19 ne-a obligat să ne reconsiderăm stilul de viață sau munca fiecăruia dintre noi. Dar ne-a adus în vocabular și o serie de cuvinte care nu erau deloc uzuale, cum ar fi „coronavirus”, și un acronim personal: MSDI. Adică: mască, spălat (pe mâini), distanțare (fizică), igienă. Trăim în ritm rapid, nu mai pronunțăm toate cuvintele pentru că nu mai are nimeni răbdare nici să le asculte, nici să le rostească, așa că simplificăm. MSDI este cel mai bun adversar al pandemiei și ne este la îndemână. Iar dacă toți am respecta îndeaproape sensurile acestui acronim, MSDI, am putea trece mai ușor prin criza din domeniul sănătății care se adâncește tot mai mult.
 
Iată că numărul în creștere al cazurilor de infectare cu noul coronavirus a obligat Guvernul să ia din nou măsuri severe. Ca medic care știe ce înseamnă această boală provocată de virusul care îngrozește lumea, nu pot să spun decât că sunt surprins de pasivitatea multor români care nu se protejează nici pe ei înșiși, nici pe cei din jur. MSDI reprezintă un pachet de măsuri de siguranță care nu costă foarte mult, este relativ accesibil tuturor și nu este nevoie decât de un pic mai multă responsabilitate.

 
Sunt cetățean, si sunt surprins de prevalența autorităților pentru politică!

 
Au trecut opt luni de când suntem în criză pandemică. Am trecut prin multe stări de alertă și am avut și o perioadă îngrozitoare din punct de vedere social și economic de stare de urgență. În aceste opt luni, autoritățile noastre ar fi trebuit să lucreze intens pentru prevenirea intrării în colaps a sistemului de sănătate. A fost timp suficient pentru redefinirea unor spitale, construirea unor spitale temporare pentru pacienții infectați cu COVID-19, pentru crearea de întreprinderi pentru măști, mânuși, îmbrăcăminte de protecție și pentru achiziția echipamentelor necesare pentru secțiile ATI. A fost, de asemenea, timp suficient pentru a înțelege cum reacționează populația la unele măsuri restrictive, cum reacționează mediul economic, și a fost timp suficient pentru consultarea specialiștilor din țară și din străinătate pentru a crește eficiența răspunsului medical. Inclusiv pentru asimilarea de către responsabili a unor lecții de empatie și solidaritate.
 
Surprinzător, dar asistăm, pe lângă creșterea numărului de teste pozitive și închiderea teatrelor (nu și a sălilor de jocuri de noroc?!), la un necontenit război politic. O clasă politică preocupată acut de obținerea puterii în vremuri în care poporul este speriat și confuz, iar mulți se îmbolnăvesc, este cel puțin imatură!
 
Am trecut prin campania electorală și alegerile locale care i-au urmat și am fost martorii unei formidabile serii de atacuri, invective și ură revărsată (și alimentată profesionist!) din toate părțile. Pandemia a ajuns mai jos pe lista priorităților partidelor politice decât orice altceva. Bucureștiul, dar nu numai, a părut zile în șir scena unui război politic violent și grotesc totodată. Iar publicul larg a intrat în joc și pe toate canalele de comunicare am asistat la o interminabilă păruială. Iar acum ne pregătim pentru o nouă perioadă electorală…
 
Între timp, a reînceput școala, iar universitățile au pornit și ele un nou an universitar. Condițiile de învățare sunt puternic afectate de pandemie. Într-un aparent efort colectiv, școala s-a mutat în bună măsură online, dar acest mod de studiu poate fi considerat modern și poate fi eficient doar în anumite situații. Trec peste faptul că pentru studiul online este nevoie de internet peste tot, chiar și în cel din urmă sat, și de echipamente corespunzătoare, pe care nu le au toți copiii sau tinerii. Chiar dacă toate condițiile tehnice ar fi îndeplinite, sunt lucruri care nu se pot învăța (și nici nu pot fi predate) online.
 
Pe de-o parte, și am mai scris acest lucru, elevii din primele clase nu pot învăța să scrie online. Nu pot face cerculețe și bastonașe cu învățătoarea pe ecranul calculatorului. Ca să nu mai adaug aici faptul că nici părinții nu sunt liberi și la dispoziția programului școlar.
 
Pe de altă parte, sunt facultăți care nu pot fi absolvite exclusiv online. Și mă refer în primul rând la facultățile de medicină. Fără laboratoare, nu poți deveni medic! Lucru valabil și în cazul studenților la medicină veterinară. Asimilarea cunoștințelor teoretice este doar o parte din devenirea medicului. Studiul complet al corpului uman presupune contact direct cu acesta. Studiul operațiunilor care presupun manualitate înseamnă tot ore de laborator. 
 
Prin urmare, oricât și-ar dori autoritățile să mute școala în mediul online, nu se poate face acest lucru integral. O parte importantă a instituțiilor de învățământ trebuie să rămână deschisă. Așa cum trebuie să rămână la dispoziția oamenilor mijloacele de transport în comun, magazinele alimentare sau farmaciile, ca să dau doar câteva exemple despre ceea ce nu se poate nici muta online, nici închide!
 

Așa cum am mai spus și am scris de nenumărate ori, noul coronavirus a devenit parte a vieții noastre.

 
Trebuie să trăim conștienți de existența sa și să ținem seama de puterea sa de a ne face rău. De capacitatea de răspândire rapidă a infectării cu acesta. Iar cea mai bună soluție pentru a-l învinge rămâne acronimul acesta – MSDI. Mască, spălarea mâinilor, distanțare fizică, igienă. Dincolo de ezitările sau greșelile autorităților, avem propria noastră responsabilitate. Trebuie să luăm în serios amenințarea și trebuie să luăm TOȚI măsuri împotriva răspândirii virusului. Nu este un exercițiu antidemocratic, nu este o joacă! Suntem deja la un număr foarte mare de noi infectări zilnice, iar numărul deceselor este în creștere. Nici nu vreau să mă gândesc că putem ajunge la un moment în care pacienții care au nevoie de terapie intensivă nu vor avea loc pentru tratament pentru că secțiile de ATI sunt supraaglomerate!
 
De aceea, insist pe acest acronim simplu: MSDI. Este la îndemâna fiecăruia dintre noi. Iar dacă nu vreți să îi ascultați pe politicieni, ascultați-i pe medici! Medicii nu fac comerț cu măști sau cu medicamente, nu pot folosi criza produsă de noul coronavirus în niciun fel și nici nu sunt în campanie electorală. Medicii sunt acolo, în linia întâi, știu ce văd și, mai ales, au cunoștințele necesare ca să înțeleagă ce se întâmplă. Sunt pregătiți să intervină, iar atunci când un medic vă spune să vă protejați, ascultați-l!
 
Dacă clasa politică este în război și nu este capabilă să furnizeze răspunsurile corecte și solidaritatea atât de necesare în aceste vremuri, noi putem să fim solidari, să ne respectăm unii pe alții și să avem grijă unii de alții. Vă propun să scrieți MSDI cu creionul pe ușa pe care ieșiți din casă în fiecare zi, așa cum scriu mulți dintre noi să nu uităm lumina aprinsă, aragazul pornit sau cheile in frigider. Cu creionul, pentru că cu cât vom respecta mai bine acest acronim, cu atât vom aduce mai aproape ziua în care îl putem șterge.
 
Până atunci, purtatul măștii de protecția, spălarea mâinilor, menținerea unei distanțe fizice între persoane și o igienă bună generală trebuie să devină reflexe. Nu se poate altfel, iar cine își imaginează că, fiind sănătos și simțindu-se bine, poate înșela o întâlnire cu virusul, se înșală amarnic. În lupta cu acesta nu încap jumătățile de măsură sau orgoliile. Și nici șmecheriile, pilele sau carnetul de partid. Soluția la îndemână este MSDI. Vă doresc tuturor sănătate!

 

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă