11.7 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiMedicina rediviva

Medicina rediviva

Dar prefer așa pentru că nu vreau să exagerez în nicio direcție, nu vreau nici să mă îndoiesc de această realitate, dar nici să fiu prea entuziast. În anii de după Revoluția de la 1989, medicina a avut suișuri și coborâșuri abrupte și orice semn de normalizare cred că trebuie privit cu oarecare prudență. Totuși, lucrurile nu pot rămâne neconsemnate, iar într-o continuă avalanșă de știri negative despre orice consider că un semn de însănătoșire trebuie să își aibă propriul său loc distinct.

 

Repetiții reușite pentru examenele la medicină și farmacie

Știrea este următoarea: peste 2.700 de candidaţi au susţinut sâmbăta trecută o  simulare a examenului de admitere pentru Facultatea de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din Bucureşti! Alţi 1.100 de candidați urmează să dea testarea pentru facultăţile de farmacie şi stomatologie. Toți acești candidați sunt elevi de liceu, unii chiar aflați în clasa a XI-a. Simularea se află la a noua ediție și urmărește să îi familiarizeze pe elevi cu rigorile examenului de admitere la facultate. Testele se desfășoară după tipicul examenelor, iar corectura respectă, de asemenea, metodologia de la aceste examene.

Ei, bine, anul acesta s-au înscris la simulare mai mulți elevi ca anul trecut! Cifrele comunicate de organizatori – Societățile Studenților de la Medicină și Farmacie – arată că sunt 200 de concurenți peste numărul celor înscriși în 2017. Pe mine, ca medic neurochirurg și profesor al UMF „Carol Davila”, faptul că aceste cifre sunt în creștere mă bucură pentru că arată un interes crescut pentru această meserie atât de specială. Reprezintă un răspuns la schimbările din domeniul sănătății, domeniu care, pe lângă suferințele unor reforme niciodată duse la bun sfârșit, se confruntă cu fenomenul, grav, al exodului medicilor și personalului medical. Și, să nu uităm, școala românească de medicină a produs personalități marcante în lume cum ar fi George Marinescu sau Constantin Levaditi (dar lista este foarte lungă),  iar printre absolvenții acestei școli este și laureatul Premiului Nobel George Emil Palade. Iar ca să rămân ancorat în trecutul apropiat, școala românească „nu produce tâmpiți”, cum spunea un politician învestit cu o înaltă demnitate în stat.

Statisticile arată că aproape 16.000 de medici au ales să lucreze în străinătate după anul 2007, anul în care România a devenită membră a Uniunii Europene. Fenomenul, cunoscut sub sintagma „exodul  medicilor”, a lovit puternic sistemul de sănătate românesc. În orașele mai mici sau în sate profesează medici pensionari. Specialiștii acoperă mai multe localități. Sunt spitale în care nici garda nu mai poate fi asigurată corespunzător din cauza lipsei de medici. Liberi să aleagă în spațiul european, medicii români au plecat pentru condiții mai bune de lucru și pentru salarii corespunzătoare profesiunii lor. Doar statul ar fi putut să ia măsuri pentru a-i motiva să rămână în țară.

Iată că un prim pas a fost făcut. Salariile medicilor și ale personalului medical (asistente, infirmiere) au crescut cu procente importante. Este adevărat, încă sunt sincope, încă sunt proteste, dar legea salarizării își produce efectele și sper ca și erorile să fie grabnic îndreptate. Un prim pas important care, coroborat cu creșterea răspunderii managerilor de spital, va duce nu doar la motivarea individuală a medicilor, ci și la creșterea calității exercitării profesiei în unitățile medicale. Sunt premise care, cu moderația experiențelor de până acum, mă fac optimist.

 

O meserie căutată peste tot în lume

De aceea, consider că numărul tot mai mare de tineri care vor să devină medici este direct proporțional cu schimbările pozitive din sistemul medical. Am auzit, desigur, și varianta contrară: tinerii vor să devină medici ca să plece din țară având o meserie valabilă oriunde în lume. Absolvă aici, în România, gratis, facultățile de medicină, își parcurg rezidențiatele care acum sunt plătite mai bine, iar apoi pleacă. Pleacă în calitate de medici specialiști, iar această calitate le aduce salarii și mai mari în Franța, Marea Britanie sau Germania, ca să dau doar câteva exemple ale destinațiilor alese de medicii români. Nu pot exclude o asemenea explicație pentru interesul tot mai crescut al tinerilor pentru studiile medicale. Și cred că se impune o dezbatere serioasă asupra faptului că după aproximativ 15 ani de pregătire și muncă în România, în condițiile în care totul este susținut din banii statului (ai noștri, adică!), medicii pleacă. O dezbatere despre această investiție a noastră de care beneficiază alții. Dar, deocamdată, acesta este un alt subiect…

Rămân la subiectul acestor simulări, îi felicit pe organizatori și rămân optimist. Cred că numărul medicilor care aleg România ca destinație va crește. Și leg interesul tinerilor liceeni – generații foarte bine conectate la realitate, mai bine decât am putea să ne închipuim! – de îmbunătățirea stării de lucruri din sistemul medical. O îmbunătățire reală, un pas înainte care nu poate fi contestat.  

 

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă