Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ipocrizia din comunicarea șefilor Educației

Laurențiu Mușoiu 06.08.2020 - 00:30
Laurențiu Mușoiu

Conducerea Ministerului Educației și Cercetării (MEC) a ajuns să fie mândră de o rată de promovarea a concursului de Titularizare de 58,66%, înainte de contestații.

Share

Actualii șefi ai învățământului românesc se mândresc că s-a înregistrat cea mai mare rată de promovare la Titularizare, din ultimii trei ani.

Este reacția conducerii MEC, după ce a fost constatată cea mai mică rată de promovare a examenului de Definitivat în învățământ, din ultimii trei ani.

Cum s-a întâmplat și în cazul Definitivatului, după soluționarea contestațiilor, ne așteptăm la o creștere a ratei de promovare și la Titularizare.

Totuși, este cel puțin amuzant să te mândrești cu acest procent de promovare.

Este însă primul examen din învățământ, organizat în această perioadă de pandemie, la care rata de promovare nu a fost mai mică decât în anii precedenți.

Probabil că din acest motiv mulți candidați au apreciat că subiectele de la Titularizare au fost mai ușoare anul acesta.

Este o încercare a șefilor Învățământului de a mai îmbunătăți imaginea rezultatelor slabe ale examenelor, după experiența cursurilor online.

Într-adevăr, poate școala online, tratată superficial, în multe cazuri, le-a acordat mai mult timp pentru studiu candidaților de la Titularizare.

Nu putem să nu remarcăm însă că, acum, când rezultatele au fost mai bune, este prima dată când Ministerul Educației amintește și ratele de promovare din anii precedenți.

La Definitivat, când rezultatul a fost mai slab, nu s-a mai precizat ce a fost în anii precedenți.

Ascunderea “mizeriei sub preș” nu este însă o practică doar a actualei conduceri a ministerului.

Indiferent de partidul care s-a aflat la conducerea Educației, s-a încercat mereu ascunderea rezultatelor slabe, aruncându-se o perdea peste ele, dar care tot a fost luată de vânt, într-un final.

Cu bune, cu rele, singurul ministru al Educației, din ultimii ani, care nu s-a ferit să ofere rezultatele așa cum sunt a fost Liviu Pop.

În rest, de la mandatul lui Daniel Funeriu, care se mândrea cu strictețea examenelor organizate sub îndrumarea sa, statisticile au fost ascunse.

Probabil că armata de consilieri ai actualului ministru ar trebui să înțeleagă că ascunderea problemelor nu va asigura o imagine mai bună, ci, din contră, va înăspri criticile.