Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Vreau de la statul roman numai un tablou"

Dan Tapalaga 01.12.2005 - 00:00

A implinit de curand 77 de ani, iar de un sfert de veac traieste in Statele Unite sub o alta identitate. Putini sunt cei care l-au intalnit, dupa ce a decis sa-si incheie socotelile cu Ceausescu. Le-a incheiat in 1978, aplicand o lovitura ...

Share

A implinit de curand 77 de ani, iar de un sfert de veac traieste in Statele Unite sub o alta identitate. Putini sunt cei care l-au intalnit, dupa ce a decis sa-si incheie socotelile cu Ceausescu. Le-a incheiat in 1978, aplicand o lovitura distrugatoare retelei de securisti a Romaniei. Generalul Ion Mihai Pacepa, fost adjunct al Departamentului de Informatii Externe, trece drept unul dintre cei mai importanti defectori din blocul sovietic.
- In ce stadiu se afla procesul dvs. prin care cereti restituirea averii?
- Nu am cerut niciodata restituirea averii confiscate de Securitate. Din 1978, cand SUA mi-au acordat azil politic, nu am cerut nimic guvernului roman care, pana recent, a fost manipulat de securisti. In iulie 1999 procurorul general al Romaniei a facut recurs in anulare, cerand anularea sentintelor ce mi-au fost date de justitia lui Ceausescu. Am refuzat sa angajez un avocat si tribunalul a numit un aparator din oficiu: avocatul Lucian Belcea, presedintele Baroului Avocatilor. Decizia nr. 41, Dosar 23/1999 a Curtii Supreme de Justitie (p. 5) mentioneaza: "Onorariul de avocat, in suma de 200.000 lei cuvenit apararii din oficiu a inculpatului, se va plati din fondul Ministerului Justitiei." Curtea Suprema a anulat cele doua condamnari la moarte ce mi-au fost date de Ceausescu, precum si "pedepsele complimentare de confiscare totala a averii inculpatului si a degradarii militare, prevazuta de art. 67 alin. 1 si 2 din Codul Penal".
- Presa romana sustine totusi ca va zbateti sa recuperati averea.
- Mao Tze Dun spunea ca o minciuna repetata devine adevar. Principiul a fost folosit cu succes de Securitate cand i-am fost la carma. Acum este folosit de fostii mei subalterni, care continua sa manipuleze opinia publica. In decembrie 2004 presa occidentala a relevat ca de patru ani guvernul roman a refuzat sa aplice Decizia Curtii Supreme care ma reabilita penal. Un serial de articole (publicate in The Washington Times si United Press International) a documentat, folosind cazul meu, ca Romania nu a devenit stat de drept si ca puterea legislativa era marioneta a securistilor ca si in anii lui Ceausescu. Pentru a abate atentia de la articole, securistii din MAI si Justitie au recurs la tactica lui Mao. Ei au lansat, repetat, zvonul ca eu am facut recursul in supraveghere, ca eu am pledat la Curtea Suprema, ca eu vreau sa mi se restituie averea, ca vreau sa ma imbogatesc pe spinarea statului, ca sunt cunoscut ca un contrabandist de tigari si whisky, ca sunt homosexual, afemeiat, jidan. Dezinformarea, croita pentru a influenta o societate terorizata de spectrul coruptiei, a avut succes. Chiar si Romania libera a scris recent ca as fi primit deja 3 milioane de dolari de la statul roman.

"Am fost tot atat de corupt ca si cei care ma acuza acum de coruptie"

- Este adevarat ca negociati cu statul roman, prin avocat, o eventuala suma drept despagubiri pentru unele bunuri si valori confiscate? Daca da, care este suma in discutie si pentru ce bunuri si valori?
- Am trait intr-o societate corupta si am fost tot atat de corupt ca si cei care ma acuza acum de coruptie. In 1978, cand m-am rupt de acea societate, puteam lua cu mine milioane de dolari - cum a luat fostul colonel Ion Marcu, sef al agentiei economice din Iran. Dar am hotarat sa incep o viata noua, fara povara trecutului. Am dus cu mine in America doar poza fiicei mele, Dana. Vreau de la statul roman numai portretul lui Fedot Lily, facut de Camil Resu (1937), care a devenit ulterior profesor de arta al fiicei mele. In "Orizonturi Rosii" am explicat sentimentele ce ma leaga de acest tablou.
- Presa romana a relevat ca ati avut o valoroasa colectie de arta pe care vreti sa o recuperati.
- Am donat-o Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel" imediat dupa ce s-a creat, in septembrie 2005. Institutul a acceptat donatia. As fi vrut sa-mi donez colectia unui institut pentru studierea crimelor comunismului, dar, din pacate, Romania nu a depasit inca etapa nazismului. Am fost informat ca in ianuarie 2006 Institutul Wiesel va organiza o licitatie internationala pentru a vinde tablourile. Fondurile realizate vor fi utilizate pentru finantarea activitatii sale de cercetare.
- Ce veti face daca statul roman va intarzia retrocedarea bunurilor dvs.?
- Institutia careia i-au fost donate va trebui sa decida.

"Miile de securisti incadrati in SRI, SIE, UM 0215 sau alesi in Parlament au fost reabilitati cu mult inaintea mea"

- De ce ati considerat importanta restituirea gradului de general, desi acest grad v-a fost oferit de regimul Ceausescu?
- Nu am cerut niciodata autoritatilor romane restituirea gradului de general. Guvernul SUA mi-a recunoscut acest grad in 1978 si asta a fost tot ce mi-am dorit.
- Vi se pare corect sa incasati pensie pentru activitatea dvs. in aparatul de represiune, de care v-ati dezis in 1978?
- Istoria cu pensia care mi-ar fi fost platita pentru ultimii 20 de ani este o alta minciuna repetata ce a devenit adevar. Decizia nr. 138404 din 21 aprilie 2005 a MAI stabileste ca pensia va incepe la 1 februarie 2005. Pana acum s-au platit, dupa cum am fost informat, trei pensii lunare. Ele au fost trimise avocatului meu, care le-a transmis autoritatilor SUA. Ele decid ce fac cu banii.
- Potrivit unor interpretari, ati fi primul fost ofiter de securitate reabilitat. Cum comentati?
- Exista doua versiuni antagoniste privind reabilitarea ofiterilor de securitate, si in nici una nu sunt primul. Opinia publica si presa din SUA considera ca trebuie reabilitati cei care au servit comunismul pana in ultima clipa. Miile de securisti incadrati in SRI, SIE, UM 0215 sau alesi in Parlament au fost reabilitati cu mult inaintea mea. Potrivit opiniei publice din Romania, ar trebui reabilitati cei care au tradat odioasa Securitate. Generalul Mihai Caraman, trecut in rezerva de Ceausescu pentru ca a fost recrutat de KGB, a fost, de asemenea, reabilitat cu mult inaintea mea - in 1990 a fost numit sef al SIE.
- A facut statul american, dupa 1990, vreun demers oficial pe langa autoritatile romane pentru rezolvarea cazului dvs.?
- Da. Insa nu la cererea mea. Coalitia antiterorista condusa de SUA este profund interesata ca alti sefi ai serviciilor de spionaj inamici (din Coreea de Nord, Iran, Siria, alte tari conduse de teroristi si tirani cu aspiratii nucleare) sa-mi urmeze exemplul. Asemenea oameni ne pot furniza informatii pe care nici cei mai perfectionati sateliti nu sunt capabili sa ni le ofere: gandurile si planurile teroristilor si tiranilor impotriva noastra. Pentru a face insa acest pas viitorii "Pacepa" trebuie sa fie convinsi ca, atunci cand tara lor natala va redeveni normala, aparenta lor "tradare" va fi inteleasa corect de guvernul si opinia ei publica. Rudele, prietenii si mormintele parintilor lor raman acolo.

"Au privit cazul meu ca un test pentru stadiul de democratizare a Romaniei"

- Ati sugerat vreodata autoritatilor romane ca, inainte de punerea in aplicare a sentintei Curtii Supreme prin care erati reabilitat, ca daca vor grabi punerea ei in aplicare vor fi apreciate oficial de guvernul american?
- Nu. Repet: dupa 1978 nu am cerut niciodata nimic statului roman.
- Credeti ca ati reprezentat, pentru administratia americana, un caz prin care statului roman ii erau sau ii sunt testate vointa politica si mecanismul de democratie partial functionala?
- Posibil. Sunt insa sigur ca presa si opinia publica din SUA au privit cazul meu ca un test pentru stadiul de democratizare a Romaniei. Articolele "Romanian spies under scrunity"1 si "Red Past in Romania's present"2 publicate in 2004 sunt concludente.
- Ati primit vreo distinctie din partea statului american?
- Da. Pentru mine insa cea mai inalta distinctie este scrisoarea pe care am primit-o in ziua cand mi s-a acordat cetatenia americana. Citez din original, pentru ca se intelege: "Dear lt. gen. Ion Pacepa, You have made an important and unique contribution to the United States, of which you can be justly proud."
- Ati declarat intr-un interviu publicat in presa americana in 14 aprilie 1988: "Mi-am facut treaba destul de bine. Cu exceptia unui singur lucru: nu am ucis". Ce insemna, ca adjunct al Securitatii, sa va "faceti treaba foarte bine"?
- Afirmatia este profund deformata. Redau textul exact: "In 1951, when I became an intelligence officer, I swore to myself that I would avoid involvement in any operations that could lead to a loss of life. I might have done a lot of reprehensible things during all those years, but I had kept that resolution." Textul este traducerea urmatorului pasaj din cartea "Mostenirea Kremlinului," pe care am publicat-o acum 12 ani: "In 1951, cand am devenit ofiter de securitate, mi-am jurat solemn ca nu ma voi lasa implicat in nici o actiune care sa duca la pierderi de vieti omenesti. In toti acesti ani negri in care am lucrat pentru Securitate si DIE am comis nenumarate fapte demne de dispret, dar mi-am respectat cu sfintenie acel juramant."

"CIA este interesata de viata dlui Pacepa chiar mai mult decat el insusi"

- De ce sunteti in continuare sub protectia autoritatilor americane? Credeti ca, dupa 16 ani de la caderea lui Ceausescu, mai sunteti in pericol?
- Citez dintr-un raport al MAI roman, care a consemnat informarea colonelului Richard James Womack, atasat militar al SUA la Bucuresti. Potrivit diplomatului american, "informatiile lui Pacepa" afecteaza "sistemul de spionaj al tuturor tarilor comuniste din estul Europei" si "personalitati" ale altor state, din care cauza "CIA este interesata de viata dlui Pacepa chiar mai mult decat el insusi." (Jurnalul National detine fotocopia raportului, pe care l-a prezentat in editia din 15 martie 2005.) Situatia nu s-a schimbat prea mult. Kremlinul este azi in mainile KGB-istilor, care ma acuza, bineinteles, de "tradare". Colonelul Qaddafi, care a pus un premiu de un milion de dolari pe capul meu, si-a schimbat doar blana. Iar in articolul "Ochii si urechile poporului," publicat in 2001, generalul Plesita ii cheama pe fostii sai subalterni sa-l "execute pe Pacepa oriunde s-ar afla."
- Credeti ca un proces al comunismului este necesar?
- Da. Ascunderea crimelor comunismului pericliteaza credibilitatea Romaniei. Filosoful american George Santayana a convins de mult Occidentul ca "cei care nu-si amintesc trecutul sunt condamnati sa il repete".
Acum cateva luni am dat un larg interviu pe aceasta tema, cu intentia de a pune in discutia publica necesitatea asumarii raspunderii pentru trecut. Peste 200.000 de anticomunisti au fost condamnati ca "tradatori" de siamezul Securitate/Justitie. Buna parte a acestora nu au fost inca reabilitati politic, iar unii continua sa fie condamnati deoarece clasa politica a Romaniei nu a raspuns inca la una din problemele fundamentale ale procesului de democratizare: ce inseamna "tradare" si cine sunt "tradatori." Cu alte cuvinte, aceasta clasa politica nu si-a definitivat inca identitatea: de partea cui este? Pe cine considera aliat si pe cine dusman?
Asumarea raspunderii pentru trecut constituie unul din cele mai dificile momente ale trecerii de la dictatura la democratie. In anii '50, cand am fost sef adjunct al Misiunii Romaniei in RFG, am vazut cum SUA si Planul Marshall au transformat fostul Reich intr-o vibranta democratie, care a facut-o lider al Europei. Germaniei i-au trebuit insa multe alte decenii ca sa-si asume raspunderea pentru trecut. Abia in 1998 parlamentul german a adoptat legea pentru anularea sentintelor celor condamnati politic de nazisti. Horst Heyman, presedintele comisiei parlamentare care a redactat-o, a cerut scuze poporului german pentru ca parlamentului i-au trebuit 50 de ani ca sa ajunga aici. Acum insa "tradatorii" care au luptat impotriva nazismului si comunismului au un loc de cinste in House der Geschichte der Bundesrepublik Deutschland, grandiosul muzeu al istoriei Republicii Federale a Germaniei.
Germaniei i-au trebuit cinci decenii ca sa-si asume raspunderea pentru crimele trecutului deoarece nazismul si SS-ul s-au nascut in glia tarii. Comunismul si Securitatea au fost insa exportate in Romania, care nu ar trebui sa astepte noi generatii spre a le condamna.
- Cum ar trebui judecati fostii ofiteri de securitate?
- Dupa cel de-al doilea razboi mondial guvernul francez a declansat o vanatoare de vrajitoare. Mii de colaborationisti au fost condamnati; multi au fost executati. Romania este francofona, dar romanii nu sunt exaltati. Securistii care au comis sau ordonat crime odioase, ca generalul Plesita, trebuie deferiti justitiei. Ceilalti trebuie sa faca obiectul unei legi a lustratiei, care sa le interzica dreptul de a candida in alegeri si de a ocupa functii in guvern si in conducerea serviciilor secrete.
- Este larg raspandita teoria "securistilor de bine" sau "securistilor patrioti", cei care ar fi spionat mai ales in plan extern. Credeti ca separarea fostilor securisti in "buni" si "rai" este valabila?
- Repet: nu cred in vanatoare de vrajitoare. In cei 27 de ani de cand am facut ruptura cu Securitatea nu am expus public activitatea nici unuia dintre fostii mei subalterni. Cei mai multi dintre ei nu au fost implicati in asasinate sau alte crime penale. Dar toti au servit, ca si mine, o institutie criminala. Unii au facut-o din patriotism, altii din carierism. Fara noi, securistii, buni sau rai, comunismul nu ar fi supravietuit insa 40 de ani.

"Sistemul comunist a fost demolat, dar KGB-istii si securistii au pastrat obiceiul de a fura"

- Credeti ca Romania a scapat de "modelul oligarhiei rusesti", cu fosti ofiteri de securitate banuiti ca ar fi in spatele multora din marile afaceri?
- Nu. In Romania, ca si in Rusia, s-a creat o puternica economie subterana dominata de KGB-isti si securisti, deveniti peste noapte nouveaux riches. Era de asteptat. Politia politica a fost cainele de paza al sistemului comunist, care a fost construit pe o fundatie de furt si crima. Oriunde au venit la putere, comunistii si politia lor politica au furat pamanturile, fabricile, mijloacele de transport, bancile. Apoi au ucis sau arestat fostii proprietari. Cand nu a mai fost nimic de furat in interiorul tarii, comunistii sovietici, care au transformat furtul in ideologie politica, l-au extins in afara granitelor. In 1938 Stalin a semnat Pactul cu Hitler, pe baza caruia a furat Basarabia, Bucovina de Nord, Lituania, Letonia, Estonia, parti ale Poloniei si Finlandei. Dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial Stalin a furat restul Europei de Est. Cativa ani mai tarziu el a creat China Rosie si numarul persoanelor desproprietarite de comunism si politia sa politica au depasit o treime din populatia globului. Sistemul comunist a fost demolat, dar KGB-istii si securistii au pastrat obiceiul de a fura. Recent, Marshall Goldman a publicat o fascinanta carte: "The Piratization of Russia" (Taylor & Francis Ltd., Sydney, Australia). Potrivit autorului, Rusia a devenit sinonim al coruptiei deoarece este condusa de KGB-isti, deveniti pirati profesionisti, care ocupa peste 50% din functiile guvernamentale federale si locale. Rusia ar fi urmata de Romania, a carei viata politica si economica este manipulata de echivalentii romani ai KGB-istilor. Republica Ceha ar fi mai putin corupta, deoarece a marginalizat instrumentul de furt al regimului comunist: politia sa politica.
- Cum comentati explicatiile Serviciului Roman de Informatii referitoare la clasificarea a peste 110.000 dosare ale fostei Securitati pe motiv ca ele tin de "siguranta nationala"?
- Manevra menita sa mentina influenta serviciilor secrete asupra vietii sociale si politice a tarii si sa le dea posibilitati de santaj in diverse paturi ale populatiei. Eu am constituit unul din pretexte pentru aceasta diversiune ce a fost initiata de un fost subaltern al meu, capitanul DIE Virgil Astalosz, devenit sef al SRI sub numele Virgil Magureanu. Intr-un interviu pentru Magyar Hirlap (5 martie 1992, p. 5) Astalosz/Magureanu a spus: "Pacepa a expus, sau descoperit, o buna parte a retelelor noastre domestice si externe, care erau importante pentru securitatea nationala, nu pentru regimul Ceausescu. Noi il privim pe Pacepa ca pe o persoana care a provocat serioase daune intereselor romanesti." (Interviul a fost atat de hilar incat SUA l-au publicat in Foreign Broadcast Information Service, FBIS-EEU-92-046 din 9 martie 1992.) Ca membru al Biroului Executiv al MAI stiu cu certitudine ca 99% din activitatea Securitatii a urmarit depistarea anticeausistilor si a simpatizantilor SUA si NATO. Dupa ce Zidul Berlinului a fost demolat, am fost implicat in deconspirarea arhivelor Stasi. Ulterior am relatat public ca nici un singur document din arhiva Stasi nu a fost considerat important pentru "siguranta nationala" a Germaniei unificate. Aceasta declaratie a declansat o noua ofensiva a SRI impotriva mea.
- Credeti ca presedintele Traian Basescu trebuie sa grabeasca schimbarea conducerii serviciilor secrete la varf?
- Da. Si sunt convins ca o va face. Curand se vor implini 16 ani de la alungarea lui Ceausescu si este timpul ca aceste servicii sa nu mai fie conduse de cei care l-au servit pana si-a dat duhul. Este de asemenea timpul ca Romania sa inceteze fetisul serviciilor secrete si sa le limiteze substantial atat numarul, cat si posibilitatile de a influenta viata politica a tarii. O noua generatie de romani da acum o noua identitate tarii. Sunt convins ca ea poate crea o noua identitate si pentru serviciile sale secrete.
- Aveti informatii ca presedintele Traian Basescu sa fi lucrat pentru serviciile secrete de dinainte de '89?
- Nu.
- Ce faceti acum in Statele Unite? Cu ce va ocupati?
- Traiesc in SUA sub o identitate care nu are nimic comun cu trecutul meu in Romania. De aceea nu pot vorbi despre ea.
- Cum v-ati dori sa ramaneti in istorie?
- Ca un om care a contribuit la distrugerea prestigiului international al tiranului favorit al Occidentului. In aprilie 1978 Ceausescu a fost primit triumfal la Washington, unde presedintele Carter l-a proclamat "mare conducator national si international"3. Iar cateva saptamani mai tarziu despotul a facut istoricul tur al Londrei in caleasca regala, alaturi de Regina Angliei. I-am pregatit ambele vizite, l-am insotit in timpul lor si am auzit osanele ce i s-au cantat. Trei luni mai tarziu am cerut azil politic in SUA si tiranul nu a mai pus piciorul nici acolo si nici in Anglia.
In 1987 am publicat Orizonturi Rosii, prima carte occidentala despre viata de la curtea unui dictator comunist. Ea a fost serializata de Europa Libera pana in decembrie 1989. Cea de-a doua editie americana, precum si editia vorbita (pe benzi de magnetofon) contin stenograma actului de acuzare din procesul Ceausescu, care a fost bazat aproape cuvant cu cuvant pe revelatiile din Orizonturi Rosii. Cartea a fost tradusa in 24 de limbi si cumparata de peste un milion de oameni de pe toate continentele, care au inteles erezia ceausismului si au aplaudat curajul cu care romanii s-au eliberat de ea. Ea continua sa fie vanduta in librarii si lunile trecute a fost publicata in trei noi tari din fostul bloc sovietic.

(N.B.: in 1990 am donat beneficiile, prezente si viitoare, produse de Orizonturi Rosii.)

Note


1 http://www.washtimes.com/commentary/20040212-081237-6594r.htm

2 http://www.washtimes.com/commentary/20040113-085236-5919r.htm

3 President Nicolae Ceausescu's State Visit to the U.S.A.: April 12-17, 1978 (Bucuresti: Meridiane Publishing House, 1978), p. 78-79.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...