Interviu cu Zsolt Nagy, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
– Ce mai avem de facut in domeniul IT&C pana la integrare?
– In acest domeniu pot sa afirm ca, in momentul de fata, suntem pregatiti pentru momentul aderarii Romaniei la UE. Aceasta nu inseamna ca nu mai avem nimic de facut. Avem mai multe obiective de finalizat pana atunci. In primul rand sunt niste cerinte europene ce trebuie satisfacute. Este vorba, in special, despre directiva referitoare la portabilitatea numarului – un demers pe care, in coordonarea ministerului, il va face Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii. Iar anul viitor se va recurge la implementarea portabilitatii numarului. Aceasta inseamna ca utilizatorul, in functie si de posibilitatile reale ale operatorilor, va putea sa se mute de la un operator la altul pastrandu-si numarul de apel.
– Deja exista posibilitatea tehnica ?
– Depinde de operator. Este posibil ca acum sa nu fie toti operatorii pregatiti pentru a implementa fizic portabilitatea numarului, dar la nivel de reglementare, lucrurile vor fi rezolvate. Termenul de implementare a acestei posibilitati va fi rezonabil – inainte si dupa integrare.
– Pentru cetateni ce mai este de facut?
– Sigur, trebuie sa facem demersuri pentru a imbunatati indicatorii de acces la serviciile de comunicatii, pentru toti cetatenii din Romania. Acesti indicatori, in momentul de fata, atat la telefonie fixa, mobila, cat si la utilizarea Internetului ne situeaza inca la coada listei tarilor din UE, fapt pentru care actiunile noastre trebuie sa se concentreze pentru a imbunatati acesti indicatori. In acest scop, rolul Guvernului este de a crea un mediu competitional in care sa scada tarifele si sa creasca calitatea serviciilor. Or, in acest sens, anul acesta am reusit sa relansam operatorul de telefonie mobila Cosmorom – ce va intra cu oferta comerciala in piata pana la sfarsitul acestui an, conform promisiunilor facute. Si, pentru anul viitor, preconizam introducerea de noi tehnologii care sa imbunatateasca accesul pentru cei din mediul rural. In vederea acestui lucru am demarat un proiect-pilot cu un sistem de comunicatii pe liniile electrice – Power Line Communication (PLC). Mai este si programul finantat de Banca Mondiala, numit “Economia bazata pe cunoastere”, unde ne aflam in faza de finalizare a proiectului-pilot, urmand ca anul viitor sa se finalizeze proiectul mare in care vor intra peste 300 de comunitati locale. Am obtinut pentru aceasta 60 de milioane de dolari credit si 10 milioane pe componenta locala, deci in total 70 de milioane de dolari. Este vorba despre o retea electronica locala ce include toate scolile din localitati, primaria, un punct de acces pentru mediul de afaceri din comunitatea respectiva si un punct de acces public pentru Internet. Important este ca, pe langa echipamente, vin si solutii de software Ð de e-learning, de administratie, de e-business. Este proiectul cel mai complex al Bancii Mondiale, este chiar o premiera mondiala, nu numai pentru Romania.
In plus, pentru anul viitor preconizam introducerea tehnologiei WI-MAX in Romania Ð solutie de acces la Internet in banda larga si de telefonie prin Internet.
– Introducerea acestei tehnologii este parte a strategiei de broadband pe care o realizati? Exista o asemenea strategie, de fapt?
– Strategia nationala de broadband se afla in curs de elaborare. Probabil, in luna ianuarie, o vom supune dezbaterii publice, la care vom invita atat furnizorii de servicii electronice detinatori de infrastructura, cat si furnizorii de continut, pentru a analiza aceasta strategie si a face una completa, viabila pentru toate partile.
– Pentru ce orizont de timp o s-o realizati?
– Pe termen mediu, pe cel putin 5 ani de zile, timp in care preconizam sa atingem nivelul mediu din UE privind penetrarea conexiunilor de broadband.
– Care credeti, totusi, ca va fi efectul pe care integrarea il va avea asupra mediului de afaceri din domeniu? Sunt oare companiile noastre pregatite?
– In acest domeniu avem companii pregatite pentru competitia din UE. In momentul de fata, si in UE exista multe companii mai mici ce se descurca foarte bine pe o piata locala, prin proiecte mai mici. Dar piata IT din Romania inca are nevoie de acesti ani de consolidare, interval in care sa-si creasca cifra de afaceri, sa-si creeze parteneriate interne si externe, iar partea guvernamentala sa se asigure ca va creste si piata Ð prin atragerea de solutii IT tot mai multe in administratia centrala si cea locala. Dupa care sunt convins ca marea majoritate a acestor companii va putea face fata acestei competitii. O competitie care este si una benefica, pentru ca va oferi si posibilitati de a crea parteneriate reale, nu doar de tipul outsourcing-ului.
Plata taxelor din fata PC-ului – anul acesta
– Cum decurge implementarea proiectelor de e-licitatie
si e-guvernare?
– Toate functioneaza. Programul de e-licitatie este chiar foarte apreciat si la nivelul Uniunii Europene, a condus la economii semnificative privind achizitiile publice. Luna aceasta se lanseaza versiunea imbunatatita, si tot mai multe institutii publice adera si utilizeaza acest sistem. Iar luna viitoare va fi premiat la Manchester. In ceea ce priveste strategia de e-guvernare: pana acum s-au facut cateva proiecte si s-au implementat servicii electronice care ofereau informatii pentru cetateni. Noi dorim sa trecem la faza urmatoare, in care administratia interactioneaza cu utilizatorii de servicii electronice si sa ajungem la faza prin care cetatenii sa poata, la randul lor, sa interactioneze cu administratia prin acest tip de mijloace, sa obtina un raspuns prin mijloace electronice. In plus, prin implementarea proiectului MCTI din acest an “Ghiseul virtual de plati” se va putea face plata taxelor, impozitelor, amenzilor de acasa, de la calculator, de catre orice cetatean. Urmeaza ca anul viitor, acest proiect-pilot sa fie oferit tuturor institutiilor statului ce vor dori sa-l dezvolte.
– Ministerul gireaza astfel de proiecte? Pentru ca foarte multi din piata au senzatia ca ministerul si-a pierdut din prerogative si ca mult mai multa putere are, spre exemplu, ANRC.
– ANRC este o autoritate de reglementare independenta care stabileste regulile jocului in domeniul comunicatiilor. Insa numai ministerul stabileste politicile si strategiile de dezvoltare din domeniu. Nu ANRC va decide daca lansam licitatia pentru licente 3G, nu se va implica in introducerea noilor tehnologii. ANRC este solicitata de noi pentru a crea cadrul de reglementare. Dar politica de a introduce, de a crea, de a solicita operatorilor – de exemplu de a cere RomTelecomului sa dezvolte servicii de acces in banda larga, servicii ADSL si Next Generation Network -, toate acestea vin de la minister.
– Deci nu exista pericolul ca ministerul sa se transforme iarasi intr-o agentie?
– Eu nu vad o astfel de necesitate. La nivelul UE si chiar la nivel mondial, foarte multe tari au astfel de ministere. In Germania suntem invidiati pentru ca avem un minister special dedicat IT&C, domeniu considerat in fiecare tara de varf si care trebuie gestionat cu specificul respectivului domeniu. Daca vreti, este ideea absolut liberala de guvernare, cand un minister mic din punctul de vedere al unui buget mic gestioneaza un domeniu care aduce 8% din PIB.
Proiectele mari Ð metode de stimulare a industriei
– Pentru ca tot vorbim iarasi de UE. Tarile din intreaga lume incurajeaza domeniul IT&C prin stimulente fiscale sau de alta natura. Practica arata ca si in tarile UE exista astfel de stimulente, sub diverse alte forme. Ce gandeste MCTI sa propuna pe termen scurt si mediu pentru a sprijini firmele romanesti?
– In momentul de fata, in UE exista reguli foarte stricte in ceea ce priveste libera competitie, pentru ca regulile de joc sa fie la fel pentru fiecare. Tot ceea ce tine de ajutor de stat este un domeniu interzis. Insa, si in momentul de fata, avem cateva avantaje relative fata de alte tari. In primul rand, as aminti facilitatea de scutire de impozit pentru programatori. In al doilea rand, as evidentia faptul ca avem cea mai scazuta taxare pe salariu – la o cota unica de 16% – cea mai scazuta fiscalitate din Europa. Acestea toate sunt avantaje. Pe de alta parte, se pot dezvolta proiecte nationale Ð de exemplu, prin strategia broadband pe care vrem sa o elaboram, vom putea atrage fonduri structurale europene, pentru a dezvolta infrastructura. Acest lucru este benefic pentru cei ce vor sa dezvolte infrastructura, dar si pentru cei care furnizeaza continut, se deschide evident o alta paleta a pietei. Acestea sunt metodele prin care se poate stimula industria romaneasca fara a incalca regulile privind concurenta.
– Se vorbea, totusi, la un moment dat de posibilitatea de deducere din impozit a echipamenteleor de calcul pentru utilizatorii finali…
– Noi am avut foarte multe idei de acest gen, din pacate nu am reusit sa le punem in practica, tocmai din cauza acestor constrangeri. Dar intotdeauna avem idei noi pentru a stimula investitiile in tehnologie si pentru a stimula utilizarea lor. Nu vreau insa sa le expun pana in momentul cand nu avem girul UE.
– Cum este derulat proiectul
de informatizare a scolilor ?
– Este un proiect coordonat de Ministerul Educatiei, iar programul care a vizat informatizarea liceelor s-a finalizat. Noi am lansat si am propus catre acest minister un proiect privind informatizarea scolilor din mediul rural. Acesta urmeaza sa-si gaseasca finantarea si va fi derulat tot de Ministerul Educatiei, iar noi vom participa in calitate de coordonator.
– Dar programul subventionarii elevilor pentru a-si cumpara calculatoare “Euro200” va continua? Este posibil ca la rectificarea bugetara din 2006 suma alocata acestei actiuni sa fie redusa la jumatate, asa cum s-a intamplat in anul 2005?
– Nu. Noi speram sa se majoreze fondurile, pentru ca vrem sa-l extindem la Euro300. Insa, niciodata, acesta nu a fost un program gestionat de MCTI, ci de Ministerul Educatiei. Sunt foarte multe domenii de acest fel in care noi conlucram cu celelalte ministere. Pe acest program, langa un voucher pentru achizitionarea unor echipamente, oferta trebuie sa contina si un software minimal si de educatie e-learning, respectiv un antivirus si acces la Internet. Pentru ca, in conceptia mea, echipamentul in sine nu este util decat daca are si solutia adecvata si daca elevul se poate conecta la Internet.
– Spuneati ca ati colaborat foarte bine cu celelalte ministere. Cum s-a intamplat atunci sa treaca o varianta a Legii de autor care sa loveasca atat de mult atat in interesele furnizorilor de comunicatii, cat si ale vanzatorilor de echipamente? Mai ales ca vorbeam despre imbunatatirea indicatorilor de acces.
– Aceasta varianta a Legii de autor se afla inca in dezbatere. A trecut de Senat si intra in dezbatere in Camera Deputatilor. Sunt mai multe parti unde punctul de vedere al MCTI difera de cel al Ministerului Culturii, este o istorie intreaga a elaborarii acestui proiect de lege…. Ne vom sustine punctul de vedere. Vrem un mediu corect privind taxarea dreptului de autor, un cadru in care negocierile purtate cu organele de colective de gestiune si furnizorii de echipamente sau de servicii sa fie unul echitabil si corect, fara a lovi intr-o industrie in plina dezvoltare. De exemplu, Legea Cinematografiei – prin care s-a incercat impunerea unui procent de 1% pentru operatorii de cablu – nu a trecut. Ministrul Comunicatiilor nu a permis iesirea din Guvern a unui astfel de proiect.
Posta iesea oricum de pe lista de monitorizare a FMI
– Sa trecem la lucruri punctuale. Ce se intampla cu Posta Romana acum, cand acordul cu FMI a deraiat? Mai este valabila lista de monitorizare pe care se afla si aceasta institutie?
– Chiar daca rezista lista de monitorizare a FMI, faptul ca Posta intra in proces de privatizare ar satisface conditiile de a fi scoasa de pe ea. Aceasta nu inseamna ca nu trebuie respectate regulile pietei in privinta drepturilor salariale sau a necesitatii de a restructura compania, in vederea eficientizarii activitatii ei. Toate demersurile ministerului privind lansarea procesului de selectare a consultantului pentru restructurare, respectiv cel al consultantului pentru privatizare, vizeaza acest lucru: de a avea o Posta mai eficienta, mai profitabila, care sa deruleze o cifra de afaceri mult mai mare decat in momentul de fata. Trebuie sa investim in domeniul postal pentru a trece de la prelucrarea manuala la o munca tot mai automatizata, pentru a oferi servicii de calitate mai buna si la preturi mai corecte cetatenilor Romaniei. Acestea sunt obiectivele.
– Dar aceasta restructurare, despre care se spune ca presupune concedierea a 3.500 de oameni, cand trebuie sa se faca? In ce interval de timp?
– Nu ni se impune acest lucru. Este de dorit, si ar fi fost de dorit Ð prin acordul cu FMI Ð si s-a si convenit cu partile sociale, in momentul stingerii grevei din aprilie, ca vom reduce personalul. Aceasta reducere de personal se poate face in mai multe feluri, una dintre solutii fiind externalizarea unor servicii, crearea de parteneriate externe… Sunt proiecte de acest fel care sunt in curs de analiza si urmeaza sa fie luata o decizie in acest sens. Obiectivul de baza al Postei ramane neatins, urmand ca acel consultant ce se va ocupa de restructurare sa ne dea solutii pentru restructurarea serviciului de baza al Postei.
– Dar aceste propuneri de externalizare pot fi luate in considerare inainte de a veni consultantul?
– Acestea sunt proiecte care privesc servicii conexe activitatii de baza si care implica un numar foarte mic de angajati Ð pana in 5%. Este vorba despre sase asemenea proiecte Ð de la servicii de curatenie pana la cele de IT, si fiecare proiect va fi analizat separat, pe baza unor principii foarte clare: daca externalizarea este justificata (deci este vorba de niste investitii care nu pot fi angajate de Posta), daca prin externalizare se creeaza venituri suplimentare si se reduc cheltuielile Postei. Si principiul fundamental – sa nu fie afectat serviciul de baza al Postei.
– Aceste masuri se pot lua inainte sau dupa venirea consultantului?
– Unele se pot face si inainte, nefiind o restructurare a companiei in sine, ci servicii conexe. Dar nu este vorba despre un pachet Ð fiecare va fi analizat separat.
Pierderile RomTelecom din tarifele de interconectare, compensate prin lansarea serviciilor noi
– Trecand la RomTelecom Ð care este efectul recentei decizii a ANRC de reducere a tarifelor de interconectare care, altfel, a fost primita foarte bine in piata? S-a discutat cu statul roman, in calitate de co-proprietar al companiei, aceasta reducere a tarifelor de interconectare?
– In primul rand, si ANRC reprezinta statul roman. Dar in aceasta discutie trebuie sa pornim de la pretul de interconectare, ce este mult mai mare decat in UE. Este vorba despre un proces lung al ANRC de a calcula aceste tarife bazate pe costuri. Rata redusa de penetrare a telefoniei fixe si necesitatea de a aparea pe piata un numar tot mai mare de operatori alternativi au impus, de fapt, aceasta masura de a reduce tarifele de interconectare. Intr-adevar, ea afecteaza veniturile companiei RomTelecom, care insa, orientandu-se catre alte dezvoltari, cum ar fi lansarea retelei de tip Next Generation Network, creeaza posibilitatea de a compensa aceste pierderi si, pe de alta parte, chiar si interconectarea in sine poate fi o afacere pentru un detinator de infrastructura cum este RomTelecom. Demersul guvernamental pentru listarea pe bursa a actiunilor RomTelecom decurge normal Ð suntem in perioada de selectare a consultantului, urmand ca in prima jumatate a anului viitor sa putem lista primul pachet de actiuni. Urmeaza sa vedem daca valoarea acestor actiuni a fost afectata cumva, dar eu cred ca nu are cum sa afecteze intr-un mod semnificativ perspectivele listarii pe bursa.
– Cum se va desfasura privatizarea la Radiocomunicatii?
– Am lansat procesul de selectare a consultantului pentru privatizare, proces ce urmeaza sa se desfasoare efectiv in cursul anului viitor. Putem spune, astfel, ca suntem ministerul care a indeplinit toate obiectivele din programul de guvernare: am lansat toate cele trei privatizari, am relansat operatorul Cosmorom, suntem in curs de eleborare a strategiei de broadband a Romaniei, lucram la strategia de e-guvernare care sa penetreze toata administratia de la nivel central si local.
Mai bine statutul de economie functionala decat stimulente
– Si, totusi, de ce mediul de afaceri din domeniu simte nevoia de a fi sprijinit mai mult decat se intampla acum?
– Este vorba despre niste enunturi care nu pot fi fundamentate in practica. Sa nu ne integram in UE? Haideti sa spunem lucrurilor pe nume si sa le punem pe cantar: pe de o parte, este integrarea in Uniunea Europeana care ne confera o stabilitate si statutul unei economii de piata functionale, ce are reguli stricte, stabilite dupa aceleasi principii cu ale UE Ð astfel incat orice investitor, atat din Europa, cat si din alte parti ale lumii, poate sa aiba incredere intr-o stabilitate si un nivel de referinta. Sau, pe de alta parte, putem oferi modelul Ucrainei sau alte modele de acest tip, ce confera o instabilitate semnificativa fata de Romania, putem sa spunem si Rusia… In anul acesta, domeniul a crescut intr-un mod sanatos, fara sa fie probleme deosebite, iar industria a fost ajutata in mai multe randuri. Sunt singurul ministru care s-a implicat in toate reprezentarile IT din Romania, am fost la toate targurile internationale importante impreuna cu asociatiile de resort, am sustinut sesiuni de comunicari privind importanta domeniului in Romania privind posibilitatile de investitii, privind posibilitatile de a crea parteneriate cu administratia din Romania, fapt care a fost foarte apreciat atat de expozanti, cat si de asociatiile de resort. Am reusit sa impunem pe agenda domnului presedinte Basescu problema IT-ului, care a vazut ca a fost foarte bine prezentata si in cadrul vizitei in America sau a vizitei de stat in Coreea. Si, la fel, la nivelul domnului premier Tariceanu – cu care vom lucra impreuna in cadrul Grupului pentru promovarea Tehnologiei Informatiei.
Cadrul legal pentru accesul la stalpi si canale, in cativa ani
– Ati demarat de curand initiativa legislativa privind accesul la infrastructura…
– A fost o solicitare din partea operatorilor, a autoritatilor locale, a cetatenilor la urma-urmei, care s-au saturat sa vada paduri de cabluri. Este un demers care imbunatateste mediul concurential din piata.
– De fapt cine este proprietar al acestei infrastructuri Ð primaria, operatorii…?
– Depinde. Sunt stalpi ai companiei de electricitate, piloni ai SNR-ului, canalizari si stalpi ai RomTelecom, fiecare in parte este proprietar. Toate acestea intra sub incidenta acestei legi privind reglementarea si accesul la un pret reglementat la infrastructura de comunicatii si cea conexa. Este o lege de o importanta deosebita si care a fost solicitata de toata lumea.
– Cand estimati ca o sa intre in vigoare aceasta lege?
– Legea este in perioada de consultare publica, pe site, urmand ca dupa aceea sa treaca prin Guvern, dupa aceea prin Parlament, dupa care urmeaza faza de implementare. Este un proces complex, nu se poate face de pe o zi pe alta. Va dura cativa ani de zile. Insa si in Uniunea Europeana vedeti cabluri peste tot, credeti-ma.
