Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România se pregăteşte pentru axa Bucureşti-Berlin

Sabina Fati 29.04.2010 - 17:47

Extrem de elegant şi de reţinut, ambasadorul României în Germania, Lazăr Comănescu, s-a ferit de întrebările care nu au legătură directă cu Germania, dar s-a arătat foarte entuziast când a venit vorba despre ...

Share

Extrem de elegant şi de reţinut, ambasadorul României în Germania, Lazăr Comănescu, s-a ferit de întrebările care nu au legătură directă cu Germania, dar s-a arătat foarte entuziast când a venit vorba despre noua strategie a României pe axa Bucureşti-Berlin.

Ar putea fi criza economică o oportunitate în dezvoltarea relaţiilor cu Germania?

L.C.: Este deja, fiindcă succesul de anul trecut al industriei auto româneşti s-a datorat în mare parte pieţei germane, care, deşi s-a aflat în criză, prin programul de reînnoire a parcului auto, Dacia Renault a putut să vândă în Germania, într-un an în care Produsul Intern Brut al acestei ţări a scăzut cu peste 5 la sută, circa 100.000 de maşini.

Există şi alte tipuri de oportunităţi?

L.C.: Ar putea fi, pentru că anul acesta se estimează revenirea economiei germane la o creştere pozitivă de 1,5-2 la sută, ceea ce este semnificativ. Germania a fost şi este în continuare principalul partener comercial al României. În 2008 schimburile comerciale cu Germania au fost de aproape 16 miliarde de euro. Anul trecut a fost un recul, dar o dată cu ieşirea din criză perspectivele sunt optimiste. Să nu uităm că în România există în jur de 17.000 de firme cu capital majoritar german.

90 la sută din aceste firme au investit însă mai puţin de 50.000 de euro. Ce-ar trebui să facă România pentru a atrage mai mulţi investitori şi mai cu greutate?

L.C.:  Există deja mari companii germane în România şi sunt câteva lucruri care pot şi ar trebui să se întâmple. De pildă în anii trecuţi băncile germane au fost mai puţin prezente.

Care ar fi explicaţia?

L.C.: În general, băncile germane au un mai mare grad de prudenţă. Acum există perspectiva ca bănci mari precum
Deutsche Bank, Commerzbank să dezvolte activităţi în România, ceea ce ar fi stimulator şi pentru firmele germane tentate de această zonă.

Cât de apropiată este această perspectivă?

L.C.: Există semnale puternice că aceste bănci au în vedere operaţiuni în toată ţara, inclusiv crearea de agenţii proprii. Apoi, din discuţiile pe care le‑am avut şi le am la Berlin, dar şi în capitalele landurilor, unde am discutat cu oameni de afaceri şi oficiali, este perceptibil interesul sporit în ce priveşte potenţialul pe care îl oferă România, inclusiv ca punct nodal între Europa Centrală şi de Est, Balcani, Marea Neagră şi Asia Centrală

 

Germania susţine două proiecte mari româneşti

Bulgaria, fără să aibă o minoritate germană, cum are România, declară că Germania este partenerul său strategic în UE. România de ce nu are un astfel de parteneriat cu Germania?

L.C.: Trebuie să privim la substanţa legăturilor dintre două ţări. Din acest punct de vedere afirm fără ezitare că există deja un parteneriat puternic între România şi Germania şi care va putea fi definit la un moment dat şi cu o componentă strategică. Putem, de exemplu, deja vorbi despre un mecanism de consultare activă între cele două ţări în domeniul afacerilor europene.

La ce ajută acest mecanism?

L.C.: Cu o susţinere germană puternică au fost lansate două proiecte mari: Sinergia Mării Negre şi Strategia UE pentru Dunăre, ambele idei fiind asumate de Bruxelles.

Mulţi miniştri bulgari au pe lângă ei consilieri germani care-i ajută să-şi armonizeze mai repede instituţiile cu cele europene, dar poate şi să fie mai pretenţioşi. Ar fi util acest model şi pentru România?

L.C.: În procesul de pregătire a aderării au existat consilieri germani la Preşedinţie, la Ministerul de Externe. Există o cooperare româno-germană extrem de bună la nivelul Ministerului de Interne, iar sprijinul Germaniei pentru intrarea României în spaţiul Schengen este decisiv.

Cum aţi putea folosi dubla loialitate a cetăţenilor români de naţionalitate germană pentru a deschide porţile investitorilor şi politicienilor din Germania?

L.C.:  Mi-am propus de la început să am un dialog cu germanii plecaţi din Transilvania şi Banat, care s-au stabilit în Germania. Există multe asociaţii, iar unele sunt chiar la nivel federal, cum sunt Uniunea Saşilor Transilvăneni, care a sărbătorit anul trecut 60 de ani de la înfiinţare, şi Asociaţia Şvabilor Bănăţeni. E uimitor să vezi împreună
15-20 de mii de cetăţeni germani veniţi din România, care se întâlnesc anual la Dinkelsbuhl, în Bavaria, şi care nu vor să-şi uite originile, chiar dacă unii dintre ei, nu puţini, fac parte din generaţia născută în Germania.

Şi cum poate fi convertită această simpatie a germanilor plecaţi din România?

L.C.:  Există deja o tendinţă de revenire spre ţară a acestora, unde îşi renovează casele în care au locuit părinţii lor. Această tendinţă de refacere a caselor şi satelor săseşti implică de fapt şi o activitate economică şi generează locuri de muncă. Nu e de neglijat. În Germania, 75 la sută din PIB este dat de întreprinderi mici şi mijlocii, de aceea am iniţiat deja un dialog între Uniunea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Germania şi cea din România, tocmai pentru ca aceste două comunităţi de afaceri să poată identifica mai repede oportunităţi de afaceri.

În ce măsură ar putea investi românii în Germania?

L.C.:  Au început să apară. De pildă, am întâlnit în Bavaria un etnic român, devenit cetăţean german, care şi-a construit un hotel care este profitabil chiar şi în condiţii de criză.

Câte firme româneşti au investit în Germania?

L.C.:  Am început la ambasadă să lucrăm la o astfel de statistică, dar deocamdată nu am suficiente date.

Aveţi date cu numărul românilor care muncesc acum în Germania?

L.C.:  Datele sunt destul de fluide. Anul trecut numărul lor a fost de cca 120.000.

 

Monitorizarea justiţiei româneşti de către UE: „un instrument util"

Politicienii germani au fost cei mai vehemenţi în menţinerea mecanismului de monitorizare a justiţiei autohtone. Pentru România e bine să rămână acest mecanism?

L.C.: Este un mecanism în­fiinţat cu acordul României şi s-a dovedit un instrument util pentru progresele făcute de justiţie. Important este să se poată constata cât mai curând că obiectivul acestui mecanism s-a realizat.

Acum două luni, premierul bulgar i-a cerut la Berlin Angelei Merkel să decupleze Bulgaria de România atunci când a solicitat Germaniei sprijin pentru intrarea în zona euro. Există o axă Sofia-Berlin funcţională. Nu ar fi utilă şi o axă Bucureşti-Berlin?

L.C.:  Să ne uităm la substanţă, nu doar la noţiunile şi conceptele utilizate.

Când va exista o vizită oficială a preşedintelui român la Berlin?

L.C.:  Dialogul politic la nivel înalt se va intensifica substan­ţial în perioada următoare.

Herta Müller, plecată din Timişoara, dar stabilită la Berlin, spune că „ar înnebuni" dacă ar trebui să trăiască în România, fiindcă „nu s-a făcut curăţenie după dictatură". Are dreptate?

L.C.:  Orice cetăţean român e mândru, cred, că o scriitoare originară din România  a primit Premiul Nobel. Faptul că Herta Müller consideră că persistă chestiuni care necesită îmbunătăţiri este de reţinut. Nu înseamnă însă că în Români lucrurile nu au evoluat.

O cunoşteaţi pe Herta Müller?

L.C.:  Nu direct, personal, înainte să ia premiul, dar am organizat la Ambasada de la Berlin un dineu în onoarea ei, la care am invitat mai mulţi ambasadori străini din capitala germană şi membri marcanţi ai comunităţii literare din Germania.

În ce limbă o citiţi pe Herta Müller?

L.C.:  În limba română am citit două dintre romanele sale, dar am început să citesc şi în germană şi cred că asta mă ajută să progresez în această limbă.

Se spune că aţi învăţat foarte repede germana.

L.C.:  În tinereţe, în anii '70 am făcut un curs de câteva luni, o oră săptămânal, dar după aceea nu am mai exersat, mai ales că în diplomaţia multilaterală (UE, NATO, ONU) unde am lucrat mi-au fost suficiente engleza şi franceza. Înainte de a merge ca ambasador la Berlin am urmat însă un curs intensiv de două luni, la Institutul Goethe din Bucureşti, cu ajutorul profesoarei Monica Aldea. Pe această cale, am reuşit să depăşesc bariera de vorbire, iar acum sunt în măsură să susţin fără dificultate deosebite conversaţii. Mai am însă multe de învăţat.

Nu negociaţi încă în germană?

L.C.:   Nu texte.

România înclină tot mai mult şi pentru varianta gazoductului South Stream, mai ales după declaraţiile comisarului pentru Energie, care sugerau că şi Bruxelles-ul ar sprijini această variantă. Cum vedeţi această ecuaţie de la Berlin, locul unde proiectul rusesc este favorit?

L.C.:  Germania sprijină în mod serios ideea de diversificare a rutelor şi surselor de aprovizionare cu energie. E o speculaţie că Germania favorizează un traseu în defavoarea altuia.

Credeţi că Moldova şi România ar avea şanse să repete experienţa reunificării Germaniei?

L.C.:  Republica Moldova beneficiază, în demersul său european, de un sprijin extrem de activ din partea României şi pe această cale trebuie să continuăm. Moldova trebuie să facă progresele necesare pentru a se califica pentru UE.

Ce ar trebui să facă România pentru a avea relaţii bune cu Rusia. De la Berlin se vede altfel necesitatea recalibrării acestei relaţii?

L.C.:  Cuvintele de ordine trebuie să fie pragmatismul, realismul şi utilizarea eficientă a oportunităţilor care derivă din calitatea noastră de membri ai UE. Zona economică, de exemplu, oferă oportunităţi deose­bite.   

 

CV Lazăr Comănescu, ambasadorul României în Germania

2009 La 60 de ani, Lazăr Comănescu este numit ambasador la Berlin.

2008-2009 Devine ministru de Externe.

2001-2007 Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, şeful Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană.

1998-2001 Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, şeful Misiunii României pe lângă NATO şi UE.

1995-1998 Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe.

1995 Director general, consilier al ministrului Afacerilor Externe, director de cabinet.

1994-1995 Director, Direcţia Uniunea Europeană, Ministerul Afacerilor Externe.

1990-1994 Consilier şi din 1993 inistru-consilier, Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană - Bruxelles.

1982-1990 Lector universitar la catedra de relaţii economice internaţionale de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

1982 Doctor în relaţii economice internaţionale

1972-1982 După absolvirea facultăţii, şi-a început cariera de diplomat în Ministerul român de Externe şi a lucrat la Departamentul Organizaţii Economice Internaţionale.

1972  Termină Facultatea de Comerţ Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

 

"Există perspectiva ca bănci mari precum Deutsche Bank, Commerzbank să dezvolte activităţi în România, ceea ce ar fi stimulator şi pentru firmele germane tentate de această zonă."

Citește totul despre:

Comentarii

loading...