Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Retrocedarea imobilelor confiscate de comunisti se va incheia la sfarsitul anului 2006

Camelia Popa 11.11.2005 - 00:00

- Portofoliul pe care-l detineti, Relatiile cu Parlamentul, pare mai putin important decat cel al Armatei, al Internelor, al Economiei. Cu ce va ocupati, de fapt, in acest minister? - Este adevarat. Daca ministerele pe care le-ati mentionat ...

Share

- Portofoliul pe care-l detineti, Relatiile cu Parlamentul, pare mai putin important decat cel al Armatei, al Internelor, al Economiei. Cu ce va ocupati, de fapt, in acest minister?
- Este adevarat. Daca ministerele pe care le-ati mentionat au domenii in care lanseaza politici si le administreaza, Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul are un rol instrumental, de sustinere a proiectelor politice ale Guvernului. Pe de o parte, trebuie sa-i convingem pe parlamentari sa ne sustina initiativele, pe de alta parte, reprezentam Guvernul in fata Parlamentului. Parlamentul este autoritatea care controleaza Guvernul, prin intrebari, prin interpelari, prin motiuni sau motiuni de cenzura, in situatiile cele mai grave, iar cel care raspunde in fata Parlamentului pentru actele si faptele Guvernului este, in primul rand, Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul.
- Cate legi necesare integrarii europene trebuie sa aprobe Parlamentul? Exista vreun termen de gratie?
- Nu exista un termen de gratie, nici macar 1 ianuarie 2007. Nici una dintre tarile care s-au integrat in UE in 2004 n-au facut-o avand intregul acquis comunitar implementat. Important este insa ca ritmul in care aprobam acquis-ul comunitar si capacitatea de a-l pune ulterior in aplicare sa fie suficient de alerte incat sa-i convinga pe partenerii nostri europeni ca suntem pe drumul cel bun. In acest moment, atat dupa evaluarea noastra, cat si dupa cea a Comisiei Europene, cam 90% din legislatia care trebuia adoptata pentru integrare a fost adoptata. Mai exista un numar destul de insemnat de reglementari, insa, pentru ca legislatia europeana evolueaza permanent, chiar cu o viteza destul de mare, as spune. Apar permanent noi reglementari, in special de natura tehnica, si acestea trebuie adoptate si in legislatia interna. Avem acum in Parlament un numar de circa 20 de proiecte legate de integrare, iar Guvernul va trimite cam inca pe atat.

"Parlamentarii nu sunt o masina de vot"

- Cum puteti dvs. sa-i impulsionati pe alesii sforaitori sau chiulangii sa voteze legile, fara a incalca insa Constitutia, care prevede o delimitare clara a atributiilor intre Executiv si Legislativ?
- In orice caz, unul din cele mai bune instrumente pentru a face Parlamentul mai eficient este cresterea transparentei. In masura in care sedintele de comisii vor fi deschise publicului, sunt convins ca participarea la sedinte, atat ca prezenta fizica, cat si ca participare propriu-zisa, va fi cu mult mai solida si mai coerenta. De asemenea, la plen, sunt convins ca fotografiile care au aparut in ziare au avut rolul de a-i determina pe parlamentari sa se scobeasca mai putin in nas. Sigur, exista o disciplina de partid, iar liderii grupurilor parlamentare sunt responsabili sa-i tina pe parlamentari implicati in adoptarea initiativelor Guvernului. Pe de alta parte, pana la urma, parlamentarii nu sunt o masina de vot. Parlamentul este un for de dezbatere si trebuie ca si guvernele, de orice culoare ar fi ele, sa realizeze ca nu sunt detinatoarele adevarului absolut si ca propunerile legislative ale Guvernului au, din punct de vedere constitutional, aceeasi valoare pe care o au propunerile legislative ale oricarui parlamentar. E misiunea noastra sa-i convingem pe parlamentari ca avem dreptate, dar in acelasi timp, in cursul dezbaterii parlamentare, trebuie sa reiasa cele mai bune, cele mai fericite formule. Daca apar formule fericite, este absolut rational sa le adoptam.

"Nu cred ca trebuie sa existe nici un fel de privilegii pentru parlamentari"

- Sunteti de acord cu primele pentru cosciuge pe care si le-au autopropus, recent, parlamentarii?
- Nu stiu despre ce poate fi vorba. E posibil sa fie vorba despre diverse propuneri pentru Statutul parlamentarului, dar acesta este in lucru si nu a fost adoptat.
- Dar considerati normala o astfel de prima de cosciug?
- Eu cred ca regimul salarial al parlamentarilor trebuie sa fie armonizat cu regimul celorlalti bugetari. Drepturile salariale si sociale de care beneficiaza parlamentarii - dreptul la asigurare de sanatate, dreptul la asigurari de accident - trebuie sa fie in aceeasi masura acordate si bugetarilor. Sigur ca exista bugetari cu salarii mai mari si bugetari cu salarii mai mici, dar din punct de vedere al accesului la drepturi suplimentare de natura sociala, nu cred ca trebuie sa existe nici un fel de privilegii pentru parlamentari. Asta este o discutie pe care o purtam de 15 ani incoace, de nu stiu cate ori s-a propus un Statut al parlamentarului, care de fiecare data a fost retras, pentru ca starnea indignarea opiniei publice.
- Pentru ca tot suntem in aceasta zona, a alesilor, cum va explicati ca parlamentarii tineri ca dvs., inclusiv ai PNL, au inceput si ei sa lipseasca de la lucrari, urmand exemplul rau al veteranilor? Ati pregatit, in cadrul partidului, vreun mecanism de sanctionare a chiulangiilor?
- Principalul mecanism sanctionatoriu fata de parlamentari vizeaza participarea la urmatoarele alegeri. Mandatul parlamentarilor este de patru ani, el nu poate fi prelungit in nici un mod si, ca atare, decizia de a-i sanctiona cu eliminarea de pe liste trebuie sa cantareasca destul de mult. Pe de alta parte, atunci cand apar asemenea situatii, primul lucru pe care il fac este sa port discutii cu fiecare dintre colegii mei si sa incerc - mai ales celor care sunt pentru prima oara in Parlament - sa le explic importanta participarii la lucrari. A fost o schimbare majora a clasei politice, cel putin a parlamentarilor, in 2004. Aproape toate partidele au adus foarte multi parlamentari noi si am salutat cu totii, atunci, aceasta schimbare. Eu cred ca schimbarea a fost spre bine, dar exista si consecinte pe care ar trebui sa le administram, si una dintre ele este lipsa de experienta si, probabil din cauza ei, asupra parlamentarilor noi, ca sunt mai tineri sau mai putini tineri, se exercita mai mult influentele rele decat cele bune. Insa, daca in prima sesiune observam mai mult la parlamentarii noi deprinderile rele - unii mai invatasera sa chiuleasca, sa mai stea pe la bufet - incep, incet-incet, sa se observe si deprinderile bune: invata procedurile parlamentare, regulamentul, incep sa aiba curajul de a interveni de la tribuna.
- Sunteti un personaj activ in actuala coalitie guvernamentala. In Guvern, sunteti poreclit "umbra lui Tariceanu" sau "mana dreapta a premierului". Este adevarat ca sunteti "umbra"?
- Nu imi permit eu sa judec daca sunt sau nu mana dreapta a premierului, banuiesc ca trebuie sa-l intrebati pe dansul. Sunt convins ca, pentru a folosi o metafora nefericita, are mai mult de doua maini, sunt suficienti oameni care il sprijina, care lucreaza in echipa lui. Mi-am asumat o misiune si, in masura pe care o voi putea duce, cred ca este o misiune foarte importanta, aceea de a incerca sa administrez functionarea coalitiei. In democratiile mai vechi, mai experimentate, exista intotdeauna un membru al cabinetului care administreaza functionarea coalitiei, relatiile dintre partide, chestiunile politice sau personale care apar. Va dati seama ca nu este o misiune foarte usoara. Mi-am asumat aceasta sarcina, care nu este confortabila, si probabil din acest motiv sunt si destul de vizibil in ceea ce priveste functionarea coalitiei.

"Cred ca sunt niste relatii bune intre presedinte si premier"

- Cum mai sunt relatiile intre partidele din coalitie? Sunt relatii reci, institutionale, asa cum exista acum intre premier si presedintele Basescu, sau relatii pline de efuziune, asa cum erau atunci cand lumea umbla imbracata in portocaliu?
- Eu n-as spune ca sunt nici relatii reci si institutionale, nici relatii pline de efuziune. Si n-as spune nici ca sunt relatii reci si institutionale intre presedinte si premier. Cred ca sunt niste relatii bune si intre presedinte si premier, si intre partidele coalitiei. Presedintele a spus la un moment dat o fraza inteleapta, si anume: "Putini ma iubesc, multi ma sustin". Deci nu e vorba de dragoste in politica, e vorba de a avea obiective comune, de a avea un program comun si avem programul de guvernare, avem programul din campanie, care este comun presedintelui si Aliantei, si acestea sunt obiective suficient de importante incat sa trecem peste chestiunile personale sau de program care ne-ar putea, eventual, desparti. Exista in mod evident lucruri in care nu suntem de acord si le discutam pana cand gasim o solutie. Unul dintre ele este Statutul minoritatilor, am gasit o solutie astfel incat intreaga coalitie sa fie de acord cu sustinerea lui. Stiti bine ca, la inceput, statutul nu a fost agreat nici de toti membrii Guvernului, am avut suficient de multe discutii pe tema lui pana cand am ajuns mai intai la o formula care sa fie agreata.
- Cine canta, de fapt, in aceasta coalitie?
- Eu cant foarte prost, sa stiti, asa ca metafora probabil ca se potriveste unora, dar nu tuturor. Sunt foarte multe voci in coalitie si eu cred ca este una dintre vestile bune. Pe o singura voce s-a cantat pana in 1989. Cred ca este bine sa avem mai multe voci, cred ca e bine sa asezam vocile in jurul mesei. Important este daca ceea ce se aude la sfarsit, dupa ce ne armonizam, este ceea ce ne dorim. Si ceea ce ne dorim sunt cele doua obiective politice principale pe care Guvernul si le-a asumat, si anume integrarea europeana la 1 ianuarie 2007 si finalizarea reconstructiei dupa inundatiile din acest an. Al doilea obiectiv este unul conjunctural, a aparut fara sa-si fi dorit nimeni, dar in acest moment este o obligatie pentru noi. Speram ca in cursul anului viitor sa putem finaliza toate lucrarile extrem de complexe atat in ceea ce priveste infrastructura, cat si in ceea ce priveste stramutarea unor comunitati, daca comunitatile vor fi de acord sa urce mai la deal. Cred ca aceste obiective merita sacrificii din partea tuturor partidelor acestei coalitii.
- In calitate de administrator al coalitiei, n-ati putut sa normalizati relatiile cu ziaristii care doresc informatii despre sedintele partidelor? Faptul ca ei sunt tinuti ore in sir in frig si fara WC-uri, in strada Paris...
- Da, nici noua nu ni se pare normal. Saptamana aceasta am decis deja ca intrunirile sa se tina intr-un spatiu mai potrivit si mai prietenos pentru presa, ele se vor tine la sediul PNL; lucram la un spatiu unde reprezentantii presei sa se simta confortabil, mai ales ca vine si iarna. Deci relatia va fi "normalizata", ca sa spun asa.
- Afirmati candva ca la PNL ati facut tot felul de treburi pentru a ajunge in varful ierarhiei politice - ati carat scaune, ati organizat sedinte. Asa v-a remarcat premierul?
- Premierul pe vremea aceea nu era in partid, nu era membru al PNL, era membru al PNL-AT (Aripa Tanara). M-am cunoscut mai bine cu el prin campania din 1996, cand eram la organizatia de studeti. N-a fost numai carat de scaune, am organizat o multime de seminarii, conferinte, singur sau impreuna cu tinerii liberali din tarile UE. A fost o scoala destul de buna, cel putin trei dintre tinerii care erau acolo am ajuns ministri in acest guvern, multi altii sunt parlamentari.
- Cine v-a propus ca succesor al lui Adrian Nastase la sefia Camerei Deputatilor?
- Propunerea a venit din partea Aliantei, a coalitiei, in masura in care functia ar fi devenit vacanta. In acel moment, regulamentele nici nu intrasera inca in discutie, daca nu ma insel. A fost mai intai, daca vreti, o atmosfera la nivelul grupului parlamentar si apoi cativa dintre colegii mei din Parlament, mai tineri sau mai putin tineri, mi-au facut propunerea direct. Pot sa va dau, daca vreti, cateva nume, s-ar putea ca unii pe care ii uit sa nu fie incantati, pot sa vi-i spun pe Dan Motreanu, pe George Scutaru, pe Cristian Adomnitei, pe Cornel Popa si Catalin Micula, si putem numara inainte pana la 36, care este numarul celor care m-au sustinut.

Proprietatea trebuia retrocedata in 1990

- V-ati implicat activ, ca avocat si ca ministru, in elaborarea noilor legi privind reforma proprietatii. Sunteti multumit de aceste legi?
- Sunt foarte multumit de aceste legi, dar in acelasi timp foarte nemultumit de momentul si conjunctura in care au fost date. Daca aceste legi ar fi fost date in 1990, ele ar fi sunat extrem de simplu si ar fi avut probabil un articol unic in care sa se spuna: se retrocedeaza proprietatile preluate abuziv de regimul comunist. Am reusit sa le dam foarte tarziu, in 2005, dupa ce foarte multe lucruri fara intoarcere s-au facut, printre care disparitia unor proprietati. Eu vorbesc acum in principal despre proprietatea urbana, pentru ca de aceste legi m-am ocupat. In ceea ce priveste proprietatea funciara, colegul meu Flutur e cu mult mai competent si in buna masura mai norocos, pentru ca acolo unde nu se mai pot da terenurile pe vechiul amplasament macar se pot da in echivalent, ceea ce la case nu se poate. Ca sa revin: pe langa faptul ca o sumedenie de proprietati au disparut, exista numeroase cladiri pe care statul nu le mai detine si in acel caz trebuie sa-i despagubim pe proprietari. Chiar - cred eu - in aceasta saptamana, daca nu cel mai tarziu saptamana viitoare, Guvernul va infiinta Fondul Proprietatea si acesta va deveni operational in primavara viitoare. Vreau sa va spun ca viziunea pe care o au observatorii economici internationali asupra acestui Fond este extraordinar de pozitiva, ei considera ca Fondul este foarte valoros. Aceasta inseamna practic ca despagubitii, cei care vor primi actiuni la Fond, vor putea sa obtina pe ele bani care sa corespunda valorii imobilelor pe care, din pacate, le-au pierdut.
- In cat timp credeti ca se va rezolva problema proprietatii? Ma refer aici nu numai la retrocedarile in natura, ci si la acordarea titlurilor la Fondul Proprietatea, la despagubirile pentru bunurile din Cadrilater, Basarabia si Bucovina.
- Pentru Cadrilater si Bucovina, Guvernul a alocat sumele de bani necesare despagubirilor, ele exista, totul depinde acum de instantele judecatoresti, care trebuie sa stabileasca dreptul despagubirii si cuantumul despagubirii, pentru ca in aceste cazuri despagubirile se stabilesc de instante. De indata ce persoanele indreptatite isi dobandesc hotararea judecatoreasca, ele se pot prezenta la Cancelaria primului ministru, care este forul autorizat sa asigure despagubirea, cu documentele respective, si vor fi despagubiti. Banii exista si ii asteapta. In ceea ce priveste retrocedarea, noi am stabilit un obiectiv politic, ca pana la sfarsitul anului viitor sa finalizam retrocedarea catre fostii proprietari. Exista numeroase probleme administrative, exista probleme enorme in Bucuresti, unde numarul de revendicari este foarte mare si Primaria face eforturi extraordinare pentru a aduce mai multi oameni care sa se ocupe de aceste dosare si a realiza aceste retrocedari cat mai rapid. Daca nu ma insel, in momentul asta sunt peste 40.000 de dosare in lucru, ceea ce inseamna ca ar trebui sa rezolve cam cate 100 pe zi, ceea ce este inspaimantator, dar vom incerca pe cat posibil sa-i sprijinim sa faca retrocedarea cat mai repede, speram pana la sfarsitul anului viitor. In ceea ce priveste acordarea de despagubiri, din primavara anului viitor Fondul va fi cotat la Bursa si, din acel moment, cei care si-au primit titlurile de despagubire le vor cota la Bursa, intr-un mod transparent, pentru a evita incercarile eventuale de a fi inselati. Sigur ca persoanele indreptatite la despagubire vor primi titlurile de despagubire pe masura ce dosarul lor este solutionat de catre primarii. Probabil in primavara viitoare mai mult de jumatate din cei indreptatiti vor avea titlurile, vor putea deveni actionari la Fond. Ceilalti le vor primi pe masura ce primariile vor stabili ca sunt indreptatiti la despagubire, si nu la retrocedare in natura.
- Credeti ca Autoritatea pentru Restituirea Proprietatilor are capacitatea institutionala de a se ocupa de acest proces complex?
- Trebuie sa o aiba. Am triplat practic numarul de oameni care lucreaza in Autoritate, ei au infiintat diverse modalitati de comunicare, telefonic, prin e-mail, care nu existau pana acum, pentru a prelua mai eficient dosarele. Autoritatea are un rol de indrumare a primariilor, dar si de amendare a lor atunci cand nu-si fac treaba; ea are si rolul de a prelua si administra dosarele de despagubire. Autoritatea mai are un rol foarte important, in solutionarea cererilor minoritatilor nationale si ale cultelor. Aceste imobile se retrocedeaza direct de catre Autoritate, si unul dintre cele mai recente exemple este Muzeul Bruckental care va fi retrocedat Bisericii Evanghelice, detinatoarea lui legala, care si-a asumat deja, printr-un protocol cu Ministerul Culturii, mentinerea destinatiei muzeului, care este o valoare nationala. Cred ca asemenea retrocedari de rasunet se vor face in continuare, un exemplu fiind Castelul Bran, care urmeaza a fi retrocedat mostenitorilor familiei regale.
- Cat de mult va doriti sa fiti in poza de grup de la 1 ianuarie 2007?
- Imi doresc foarte mult. Cred ca romanii merita sa fie in UE. Imi doresc mult.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...