Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Programul Fermierul, o alternativa la inchiderea abatoarelor si a fabricilor de lapte neconforme cu standardele UE

Adrian Stoica 07.11.2005 - 00:00

- Interviu cu Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii - Raportul de tara a identificat o serie de probleme in agricultura Romaniei. In ce sectoare s-au semnalat acestea si ce veti face pentru corectarea lor? - Cuvantul-cheie al ...

Share

- Interviu cu Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii

- Raportul de tara a identificat o serie de probleme in agricultura Romaniei. In ce sectoare s-au semnalat acestea si ce veti face pentru corectarea lor?
- Cuvantul-cheie al Raportului de monitorizare in ceea ce priveste agricultura este "progres". Romania a facut progrese remarcabile in ultimul an in ceea ce priveste indeplinirea standardelor necesare integrarii agriculturii noastre in Uniunea Europeana. Din pacate, am pornit de jos. Recuperam insa rapid si am convingerea ca agricultura se va prezenta bine la intalnirea cu Uniunea Europeana.
Practic, Raportul de monitorizare semnaleaza doua zone mari: zona Agentiei de Plati pentru Agricultura si zona sanitar-veterinara. Pe buna dreptate, Comisia Europeana isi manifesta aici o ingrijorare ca ne-ar putea prinde 1 ianuarie 2007 fara ca aceasta problema sa fie rezolvata. Am dat asigurari oficialilor europeni ca exista vointa politica, angajamentul practic, iar din 2006 si resursele bugetare pentru ca aceasta problema sa se rezolve pana la intrarea in Uniunea Europeana. Vorbim practic de finalizarea fotografierii din avion a teritoriului national, de realizarea bazei de date nationale cu toate fermele si de crearea unei agentii de 5.000 de oameni care sa poata efectua plati pentru cateva milioane de fermieri incepand cu 2007. Suntem in grafic, chiar daca termenele sunt foarte stranse, dar am convingerea ca vom reusi. Agentia de Plati are deja 1.000 de oameni si un plan de angajari bine pus la punct, astfel incat sa poata ajunge la capacitatea necesara de functionare pana la finalul anului 2006.
In ceea ce priveste sectorul sanitar-veterinar, lucrurile sunt mai complicate. Am mostenit un litigiu in justitie, care este inca pe rol, referitor la identificarea animalelor. Acest lucru ne intarzie, iar eu am cerut justitiei sa ia act de importanta acestui proces si sa se pronunte rapid pentru ca riscam intarzieri intolerabile. Cu toate ca exista acest litigiu in justitie, identificarea animalelor a continuat, iar pana la viitorul raport ea va fi in cea mai mare parte finalizata. De asemenea, avem o problema legata de controlul sanitar-veterinar si de siguranta a alimentelor, in sensul ca avem de construit puncte de frontiera pentru ca exportul romanesc de produse de origine animala sa se poata desfasura. Bugetul are sumele prevazute, s-au identificat spatiile, s-au facut studiile de fezabilitate, iar la jumatatea anului 2006 aceste puncte de inspectie la frontiera vor fi realizate.
Ramane o problema: inchiderea abatoarelor si a fabricilor de lapte care nu indeplinesc conditiile de calitate cerute de UE. Aici nu e de-ajuns sa inchidem, pentru ca asta se poate face intr-o noapte. Trebuie sa oferim alternative, iar una dintre ele este Programul Fermierul. Pentru cei care nu investesc in calitate, masura inchiderii este obligatorie. Am fost stricti in ultimele luni, dar in urmatorul an vom fi si mai stricti. Exista si problema controlului pestei porcine. Ne-am angajat ca vom lua masura interzicerii vaccinarii contra pestei porcine in complexuri de crestere a porcilor si am prevazut sume in buget pentru despagubiri in caz de sacrificare a animalelor bolnave. UE nu mai accepta vaccinarea si trebuie sa mergem de aceea pe preventie.
- Intr-o declaratie premierul Tariceanu sustinea ca la agricultura avem cele mai mari probleme. De ce aceasta ramanere in urma sau nu este vorba despre asa ceva?
- Agricultura romaneasca este cea pe care o stim, cu problemele ei structurale, care vin de multi ani. E adevarat ca agricultura este semnalata cu cele mai multe probleme de rezolvat, dar nu trebuie uitat ca 60% din acquis-ul comunitar este pe agricultura. E logic prin urmare ca cele mai multe lucruri de facut sa fie aici.
De asemenea, e foarte instructiva o comparatie cu tarile est-europene care au aderat la UE inaintea noastra. Toate au intrat cu probleme in agricultura, dar isi rezolva aceste probleme mai rapid in interior decat in afara. Ceea ce se cere Romaniei este sa indeplineasca un standard minim, care tine de constructie institutionala si de crearea de mecanisme. Odata aflati pe drumul cel bun, vom primi ajutor din ce in ce mai consistent.

Mecanism de interventie pentru preturi

- Ce s-a realizat pana acum, daca tot vorbim de ce nu s-a facut?
- Am facut progrese in toate domeniile, inclusiv in cele semnalate. De exemplu, Agentia de Plati in Agricultura, care acum 10 luni era un birou cu 16 angajati in minister, este acum o structura cu peste 1.000 de angajati in teritoriu, cu birouri functionale in tara, care e deja in faza de rodaj, executand cateva tipuri de plati pentru actualele subventii date de minister. Am instituit de asemenea, pentru prima oara, mecanismul de interventie pentru preturi, un mecanism absolut european, prevazand resurse bugetare in 2006 ca sa echilibram preturile agricole atunci cand ele scad prea mult.
Am pus la punct intregul sistem institutional pentru agricultura ecologica, care reprezinta o mare sansa pentru Romania. Cu aceasta ocazie, vom reusi sa crestem masiv suprafata cultivata ecologic in Romania. Ne-am apropiat de standardele europene in ceea ce priveste controlul standardelor de piata pentru legume si fructe. Am creat Departamentul Cotelor de Lapte in cadrul ANARZ si am inceput o vasta campanie de informare a detinatorilor de vaci despre ceea ce inseamna cota de lapte si care sunt avantajele ei. Am intarit agentia SAPARD si am accelerat absorbtia fondurilor SAPARD la nivel national.
- Cat a costat pana acum tot ce s-a realizat in domeniul agricol pentru alinierea la standardele comunitare?
- O evaluare e greu de facut. Exista insa costuri financiare serioase legate de crearea de institutii (angajarea de oameni, sedii, logistica) si de realizarea de actiuni necesare integrarii. De exemplu, pentru crearea Registrului Fermelor, 7.000 de oameni lucreaza pe teren in toata tara. Acest lucru inseamna efort uman si financiar. Un alt exemplu: bugetul Agentiei de Plati in Agricultura, care a fost de 16 milioane euro in 2005, a fost majorat la peste 100 de milioane euro in 2006. Acesti bani vor merge pentru angajarea si plata personalului, pentru dotari, pentru achizitia softului necesar bazei de date etc. Exista si costuri de alt gen, legate de inchiderea unor fabrici. Acest lucru inseamna somaj, reducerea capacitatii industriale a unor zone si asa defavorizate.
Vreau sa spun insa ca toate aceste costuri merita rezultatul final. Atunci cand ne vom integra, vom primi mult mai mult decat am investit.

Taranii nu trebuie sa priveasca integrarea cu teama

- Ce trebuie sa stie taranii? Dupa integrare vor mai putea sa-si foloseasca cazanul de tuica, taia porcul dupa traditie, vor mai putea mulge vaca cu mana etc.? Ce se prevede la capitolul agricultura vizavi de aceste aspecte care tin de traditia unei tari?
- Taranii trebuie sa priveasca integrarea cu speranta, nu cu teama. Porcul se va putea taia, tuica se va putea face la cazan, vaca se va putea mulge cu mana. Uniunea Europeana nu ne impune sa ne schimbam aceste obiceiuri care fac parte din farmecul romanesc. UE ne cere insa reguli stricte pe piata. Ceea ce in afara pietei si inseamna autoconsum se va putea desfasura fara probleme. Atunci cand vorbim insa de intrarea pe piata, e nevoie de un set de reguli, care tin de siguranta consumatorului si de intrarea in circuitul economic oficial, unde se platesc impozite si taxe.
Pentru ca m-ati intrebat insa de traditie, o data cu intrarea in Uniunea Europeana noi vom putea sa impunem produsele noastre traditionale pe pietele din Uniunea Europeana. Vom putea inregistra marci traditionale sau denumiri de branza, de carnati, de bauturi, ceea ce ne va asigura specificitatea, dar si posibilitatea de a castiga din exportul lor. SAPARD are de asemenea o masura ce va fi curand foarte cautata, cea de agricultura ecologica, prin care se va urmari pastrarea cadrului natural din Romania. Tine foarte mult de noi daca vrem sa ne pastram specificul national.
- Financiar ce va insemna pentru tarani integrarea si, in general, pentru agricultura romaneasca?
- Din integrarea europeana toata lumea castiga. Nu toti castiga la fel si nu toti castiga rapid. Financiar vorbind, integrarea inseamna patru miliarde de euro pentru agricultura in primii ani de dupa integrare. Acesti bani vor schimba practic fata mediului rural. Se vor naste multe afaceri in agricultura, se vor dezvolta comunitati locale. Integrarea europeana va avea un impact major, pozitiv si de durata asupra satului romanesc. Iar rolul nostru, al Ministerului Agriculturii, va fi acela de a pregati satul pentru a folosi la maximum statutul Romaniei de tara membra a Uniunii Europene.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...