Prof. Dr. Dafin Mureşanu: Medicina robotică se dezvoltă şi în România

Valentin Mateescu 25.06.2013 - 21:15

În aceste zile, Bucureştiul va fi capitala neurologiei, reunind vârfuri ale medicinei şi cercetării ştiinţifice, în cadrul celui de-al doilea congres european de neuroreabilitare organizat de Societatea pentru Studiul ...

Share

În aceste zile, Bucureştiul va fi capitala neurologiei, reunind vârfuri ale medicinei şi cercetării ştiinţifice, în cadrul celui de-al doilea congres european de neuroreabilitare organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), în colaborare cu Societatea de Neurologie din România, şi UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR). Congresul este orientat predominant spre practica clinică, dar va avea şi o importantă componentă de cercetare fundamentală. În paralel se va desfăşura şi cel de-al treilea Curs European de Neuroreabilitare. Preşedintele Societăţii Naţionale de Neurologie, prof. univ. dr. Dafin Mureşanu, explică importanţa şi rolul acestui eveniment, dar şi unde se poziţionează astăzi neurologia românească din punct de vedere ştiinţific şi practic.

De ce la Bucureşti?

Este fără doar şi poate o recunoaştere a valorii medicinei româneşti la nivel european, dar şi mondial. Să nu uităm că acest eveniment are loc după reuniunea de top organizată tot la Bucureşti la începutul lunii aprilie, de către SSNN, conferinţa Societăţii Internaţionale de Neurorestauratologie, ce s-a axat pe cercetarea fundamentală în neuroplasticitate şi neurorestauratologie. Totodată, planşa acestui congres va fi completată de conferinţele anuale ale Şcolii Internaţionale de Vară a SSNN , ce vor avea loc în perioada 30 iunie-4 iulie, la Eforie Nord.

Neurorestauratologie şi neuroreabilitare. Doi termeni medicali pretenţioşi. Cum s-ar traduce în limbajul pacienţilor?

La prima vedere, par a fi doi termeni ştiinţifici interesanţi doar pentru lumea medicală şi în special în cercetarea la nivel înalt. În realitate, cele două proiecţii, parte extrem de importantă a medicinei regenerative, ne vizează pe toţi, pentru că sănătatea şi tratamentele inovatoare dedicate acesteia sunt raportorii noştri esenţiali pe parcursul întregii vieţi. La nivelul cercetării ştiinţifice, în ceea ce priveşte neuroreabilitarea, pot spune că s-au înregistrat progrese importante pe plan internaţional, studiile clinice recente demonstrând acest lucru.

Progrese în robotică

Este a doua ediţie a congresului european de neuroreabilitare. Ce noutăţi aduce faţă de ediţia trecută?

În conferinţele susţinute de specialiştii prezenţi se vor regăsi noutăţi în reabilitarea cognitivă, în special axată pe recuperarea memoriei, dar principalele teme noi sunt legate de progresele înregistrate în robotică. Neuroreabilitarea este o disciplină de graniţă, iar liderii tradiţionali europeni în acest domeniu sunt Germania, Austria, Italia.Evenimentul se bucură totodată, de prezenţa unor reputaţi specialişti, printre care i-aş aminti pe preşedintele EFNR, Heinrich Binder, secretarul general EFNRS şi al WFNR, Volker Homberg. De asemenea, din Argentina va fi prezent Raul Arizaga, din SUA- David Good şi Rudolf Castellani, din Egipt - Mohamed S.El-Tomawy, din Italia - Giorgio Sandrini, din Austria-Leopold Saltuari, iar lista poate continua.

Din România?

Nume sonore precum prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele de onoare al Societăţii de Neurologie din România, acad. prof. dr. Laurenţiu M. Popescu, “părintele telocitelor”, prof. dr. Gelu Onose, preşedinte ROSNERA (Societatea Română de Neuroreabilitare din România), prof. dr. Cristian Dinu Popescu, preşedintele Societăţii Române de Reabilitare Neuro-Psiho-Motorie din România, prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, fost preşedinte al Societăţii Române de Neurochirurgie, pentru a menţiona doar câţiva dintre ei.

Una dintre temele congresului va fi neuroreabilitarea robotică. Este posibilă această tehnică şi în România?

Intervenţia robotică impune feedback şi interactivitate, dezvoltări sofisticate de software. Pe aceste abordări ne vom axa în cadrul congresului şi pot să spun că la nivel naţional, în special în centrele universitare, se încearcă tot mai mult şi cu rezultate pozitive, dezvoltarea acestui nou domeniu.

Risc ridicat de accident vascular

Este cunoscut faptul că România se poziţionează în topul ţărilor cu risc crescut de accidente vasculare. Care sunt principalele cauze care declanşează aceste accidente?

Din păcate, ţara noastră ocupă un loc fruntaş din acest punct de vedere şi numai Rusia este poziţionată pe o treaptă mai sus decât noi. Putem nominaliza ca principali vinovaţi: ateroscleroza; hipertensiunea arterială; bolile cardiace - fibrilaţia atrială, infarctul miocardic, bolile valvulare; dislipidemia; diabetul zaharat; fumatul; bolile vaselor mari de sânge – de exemplu disecţia arterială, care reprezintă una dintre principalele cauze de AVC la tineri; cauze rare - genetice, vasculite; vârsta înaintată.

Ce ar trebui făcut pentru a putea fi diminuat acest grad ridicat de risc pentru AVC ?

Evident că ar trebui să se pună accent pe medicina de prevenţie, dar acest lucru pare să nu fie luat în serios de către potenţialii pacienţi. În plus, ar trebui să se renunţe la stilul de viaţă cu obiceiuri alimentare mai puţin sănătoase, fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de băuturi alcoolice care determină creşterea incidenţei acestei patologii la noi în ţară, iar aceasta se datorează şi lipsei unor campanii susţinute de informare a populaţiei.

Ce este mai exact şi cum se manifestă un accident vascular cerebral?

Accidentul vascular cerebral acut reprezintă o ameninţare vitală majoră, iar pentru supravieţuitori, un factor de dizabilitate severă. El poate fi provocat printr-un revărsat sanguin din cauza ruperii unui vas (accidentul hemoragic) sau obstruării prin diverse mecanisme a unei artere (accidentul ischemic).În cele două cazuri, mecanismele sunt diferite, tratamentul acut este diferit, iar consecinţele depind de mai mulţi factori, în timp ce impactul asupra creierului este general.

Din punct de vedere medical, în ce constă recuperarea după un astfel de accident?

Recuperarea presupune participarea tuturor circuitelor neuronale, nu numai a celor distinct afectate (în special în AVC ischemic), este de durată, de obicei luni de zile şi chiar mai mult, pentru că este individualizată, dar vestea bună este că, printr-un tratament specific de reabilitare bine condus, vindecarea poate fi accelerată şi consolidată semnificativ.

Un creier cât mai sănătos

Regenerarea creierului ar putea revoluţiona lumea medicală mondială. Până atunci însă ce putem face pentru a evita îmbolnăvirea acestuia?

Ar trebui să ne ghidăm după ştiinţă şi să dăm crezare în adevăratul sens al cuvântului cercetătorilor.Tot mai mulţi dintre aceştia trag semnale de alarmă cu privire la modul şi conţinutul alimentaţiei, nivelul şi diversitatea radiaţiilor la care suntem expuşi, anumite elemente specifice legate de poluare, utilizarea drogurilor, abuzul de medicamente, remodelarea circuitelor cerebrale (cu consecinţe negative) prin suprautilizarea computerului şi în general a imaginii în dauna cuvântului; creşterea continuă a stresului cu deteriorarea şi simplificarea relaţiilor interumane într-un mediu supracompetitiv. Toţi aceşti factori de risc pot fi diminuaţi prin acceptarea de către întreaga populaţie a unui program eficient de medicină de prevenţie.

Ce putem face pentru a ne putea păstra cât mai mult capacitatea funcţională a creierului?

Să privim în interiorul nostru şi să încercăm să înţelegem organismul uman ca pe un tot, somatic şi spiritual, să rămânem cantonaţi în natură, să ne alimentăm echilibrat. De asemenea, oamenii trebuie să comunice între ei, cât mai mult şi pozitiv, să menţină o activitate cognitivă rezonabilă timp cât mai îndelungat (în special cititul) să îşi controleze cu ajutorul medicului factorii majori de risc vascular şi degenerativ, să desfăşoare activitate fizică moderată, dar constantă.Şi cu siguranţă, pe cât posibil, să-şi reducă substanţial factorii de stres la care sunt expuşi în contexul în care, din păcate, România secolului XXI contabilizează anual germeni tot mai puternici în acumularea şi dezvoltarea stresului.

Medicină regenerativă, cercetare ştiinţifică la nivel înalt şi miliarde de euro investite anual. Cam aşa s-ar putea traduce prioritizarea marilor puteri ale lumii, China, SUA, Germania sau Marea Britanie, în ceea ce priveşte evoluţia umanităţii. Din acest punct de vedere, unde se plasează România?

Este foarte adevărat că marile puteri ale lumii dezvoltă constant investiţii majore care vizează strict medicina şi, mai nou, domeniul medicinei regenerative. Este evident că sănătatea este cel mai de preţ bun al umanităţii şi că aceasta, în oricare colţ al lumii, ar trebui să fie o prioritate absolută. Din păcate, pentru ţările aflate încă în curs de dezvoltare lista priorităţilor este extrem de lungă, iar România se află, din fericire, într-un echilibru stabil din punct de vedere tehnic, dar mai ales profesional în ceea ce priveşte medicina şi cercetarea. Vă pot da mai multe exemple, dar două sunt, cred, extrem de relevante. Şcoala românească de medicină dă anual României, dar şi întregii lumi, adevăraţi profesionişti, iar al doilea exemplu l-aş direcţiona spre cercetarea ştiinţifică medicală. De exemplu, descoperirea telocitelor, a grupului de cercetători condus de acad. Laurenţiu M. Popescu, este extraordinară, făcând astăzi înconjurul lumii. În consecinţă, nu întotdeauna banii reprezintă cheia succesului, chiar dacă, de cele mai multe ori, insuccesele apar din cauza lipsei acestora.