INTERVIU INTEGRAL. Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei: Nu voi face parte din viitorul guvern

Petre Badica Actualizat: 23.08.2016 - 10:44

Foarte mulți adolescenți nu văd o le­gă­tură directă între ceea ce studiază în liceu și ceea ce vor face ulterior, este una dintre concluziile ministrului Educaţiei, Mircea Dumitru. Demnitarul a anunţat, într-un interviu pentru „România liberă”, că nu va își va continua activitatea în Guvern, după alegeri, indiferent dacă Dacian Cioloș rămâne prim-ministru sau nu.

Share

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a anunţat, într-un interviu pentru „România liberă”, că nu va își va continua activitatea în  Guvern, după alegeri, indiferent dacă Dacian Cioloș rămâne prim-ministru sau nu.

Cum apreciați că au fost obținute titlurile de doctor după Revoluție?

Mircea Dumitru: În ultima perioadă au fost acordate mult mai multe doctorate decât ar fi fost normal în condiţiile în care mulţi dintre autorii acestor lucrări nu au avut o activitate de cercetare știinţifică susținută. O teză de doctorat este rezultatul unei cercetări personale, originale, iar în aceste condiţii multe titluri de doctor nu se justifică. Singura metodă legală de verificarea lucrărilor de doctorat deja susținute presupune semnalarea unei suspiciuni de plagiat sau de malpraxis academic. Caz în care CNATDCU va analiza sesizarea. Nu vom putea analiza in extenso și cu atât mai puţin una exhaustivă a tuturor tezelor de doctorat susţinute deja. Ceea ce se va întâmpla de acum încolo este reglementat strict de Legea Educaţiei și prin regulamentul CNATDCU. Metodele de verificare sunt mult mai severe și mai riguroase, astfel încât numărul acestor lucrări plagiate va scădea.

Avem un procent mare de doctori-impostori?

M.D.: Există un număr destul de mare de oameni care au obţinut neetic titlul de doctor, încălcând anumite anumite reguli ale cercetării știinţifice. Nu pot aprecia dacă numărul este foarte mare, dar există teze obţinute pe aceste căi și despre care nu știm și probabil nici nu vom afla dacă nu vor fi făcute aceste sesizări.

Veți demisiona dacă se va dovedi că Petre Tobă a plagiat și, ulterior, acesta nu va fi îndepărtat din Executiv?

M.D.: Desigur.

Pe 30 septembrie expiră termenul până la care cadrele didactice universitare fără doctorat trebuie să părăsească sistemul. Veți mai oferi o amânare așa cum a făcut în mai multe rânduri Guvernul Ponta?

M.D.: Ca rector al Universității București nu am dorit, la vremea respectivă, o prelungire a acestei situații de incertitudine. A existat un timp suficient din 2011 pentru ca toate persoanele înscrise la doctorat să își poată încheia lucrarea și nu văd motive pentru a prelungi această perioadă de provizorat și indecizie. Există anumite solicitări din partea unor universități, care au un specific aparte în ceea ce privește predarea și profesio­nalizarea studenților, de exemplu în domeniul medical, pentru amânarea termenului de aplicare a acestei clauze. Dar, părerea majoritară în univeritățile generaliste converge spre aplicarea legii și pentru a nu mai permite asistenților universitari să își continue activitatea dacă nu sunt doctori.

De ce există tot mai puțini absolvenți de liceu ?

M.D.: În realitate există o singură formă de bacalaureat, cel teoretic. Deși - potrivit legii - ar trebui să existe o diferențiere între examenele de finalizare a studiilor liceeale. Nu toți elevii vor să facă studii teoretice. Unii ar fi mult mai fericiți dacă ar putea să învețe o meserie, să aibă garanția unui loc de muncă stabil după ce termină școala. Nu există nicăieri în afara României această presiune ca cei care termină liceul să urmeze o facultate.

Cum gestionează universitățile scăderea numărului de absolvenți?

M.D.: Deciziile unora dintre universitățile private sunt mai prompte și mai corelate cu realitățile imediate, precum scăderea numărului de absolvenți,identificarea profilurilor care se cer pe piața muncii, decât sunt unele universități publice care au altă cultură instituțională. Din acest punct de vedere, facultățile private funcționează mai antreprenorial și iau decizii rapid. Dacă în­tr-un an scade foarte mult numărul studenților la o anumită speciali­zare, rectorii acestor universități private pot lua decizia de a între­rupe acele programe. Pentru că taxele studențiilor sunt singura sursă pentru funcționarea instituțiilor private. La facultățile de stat există bani de la buget, salariile, spre exemplu, fiind asigurate din fonduri publice. La universitățile publice nu există presiunea timpului, iar unele programe pot continua chiar dacă numărul studenților este în scădere și acest aspect poate fi privit ca un neajuns. Dar, pe de altă parte, ideea de reacționa imediat și de a închide niște programe universitare doar pentru că într-un an nu au fost candidați nu este bună. Trebuie lăsat un timp penru ca lucrurile să se așeze. Unele dintre aceste programe dau un caracter științific și cultural unei facultăți. De exemplu, la Facultatea de limbi străine nu întâlnim o concurență acerbă la toate programele de studii precum croată, slovacă, neogreacă. Dar nici nu putem închide aceste programe pentru a le păstra doar pe cele care sunt angajabile la absolvire. Nici o universitate din lume nu funcționează după criteriul potrivit căruia toți absolvenții sunt angajați direct în profilul pe care l-au studiat. 

Va apărea o criză la nivelul universităților private, la închiderea unora?

M.D.: Ne putem aștepta la așa ceva. Dar asta va avea și un efect pozitiv pentru că vor rămâne în această competiție doar universitățile private care oferă învățământ de calitate.

Când o diplomă universitară va reprezenta o garanție pentru un angajator?

M.D.: Deocamdată nu suntem acolo, dar ne dorim. Un instrument pentru a pune în mișcare acest proces de selecție a calității este clasificarea universităților, proces care va începe în această toamnă. Clasificarea, nu ierarhizarea lor. Ministerul lucrează la o metodologie pentru clasificarea universităților care va fi pusă în dezbatere publică. Ea va fi un instru­ment pentru a corela tipul de programe de studiu și de formare oferite de universități și nevoia socială de pe piața muncii. Astfel, angajatorul va putea ști că dacă ai absolvit limbi moderne la Universitatea București - unde concurența ajunge și la 80 pe loc - atunci ești foarte bine pregătit.

Cum veți decide profilul și numărul de locuri de la școlile profesionale pentru a pregăti tinerii exact pentru meseriile deficitare?

M.D.: Aceste școli nu pot fi eficiente dacă Ministerul Educației nu lucrează împreună cu Minis­terul Economiei, cu mediul de afaceri și cu angajatorii și dacă nu vom ține seama de opinia companiilor care au nevoie de mecanici, sudori, ospătari sau șoferi. Nu putem avea o alocare apriori a numărului de locuri fără o consultare cu mediul de afaceri. Învățământul profesional și tehnic este alternativa la filiera principală pe care o avem, astăzi, în liceul românesc. Anul acesta doar 68% din elevi au absolvit bacalaureatul. Mulți tineri intră în viață fără a avea o idee clară despre ceea ce vor face în anii următori. Pentru a repara aceste lucruri, acumulate în mulți ani care înseamnă: eșec la bacalaureat, imposibilitatea de a studia într-o universitate, dar și lipsa forței de muncă în multe sectoare, avem nevoie de această formă de învățământ care să pună accent pe pregătirea concretă și practică a celor care vor să aibă o meserie. Care nu trebuie deprinsă într-o facultate. În septembrie vom începe programe-pilot în zonele unde sunt premise bune pentru dezvoltarea învățământului profesional. În general, e vorba de Transilvania, dar vom extinde aceste programe la toate regiunile. În octombrie dorim să avem întregul pachet legislativ.

Ponderea populației cu studii superioare care muncește este la jumătate față de media europeană.

M.D.: Este un paradox. Pe de o parte ar trebui să ne propunem să avem mai mulți angajați cu studii superioare și să ajungem la procentele din Occident de 30-40%, pe de altă parte încercăm să dezvoltăm învățământul profesional și tehnic care nu duce neapărat spre studii universitare. Vom putea ajunge treptat la aceste procente, iar România va putea parcurge exact același drum pe care l-au parcurs celelalte țări din vestul și centrul Europei, în condiții de stabilitate politică și geostrategică. Decizia actuală a Ministerului Educației de a investi în învățământul dual este una practică. Ea pornește de la o realitate: de cinci ani de când bacalaureatul a devenit un exa­men serios, numărul absolvenților a scăzut damatic. Ne întrebăm: ce le oferim celor care nu pot sau nu vor să treacă bacalaureatul? Îi lăsăm într-o stare perpetuă de indecizie care acumulează frustrarea lor socială și personală? Trebuie să găsim soluții la probleme reale și să nu ne propunem apriori ca acești tineri să ajungă în facultate pentru ca apoi să constatăm că nu sunt pregătiți la nivelul universităților. Altfel, ajungem la facultățile ca fabrici de di­plome. Pentru că odată ce acești tineri sunt înscriși în universități presiunea este ca ei să obțină o diplomă. Desigur, legislația trebuie să permită treceri din sistemul de învățământ dual în cel teoretic. Cineva care a terminat o școală profesională să poată susține, la un moment dat, și examenul de bacalaureat pentru ca în perspectivă să meargă la facultate. Sistemul trebuie să fie foarte flexibil pentru a nu produce o segregare între diverse categorii profesionale. Școala trebuie să fie un mediu care să cultive și să susțină democrația într-o societate și nu un mediu care să alimenteze niște poziții elitiste și segregaționsite. 

Doar trei materii contează la examenul de bacalaureat. Lipsa de interes a tinerilor față de studii este compensată prin reducerea materiei ?

M.D.: Nivelul exigenței a scăzut constant și pentru că motivația elevilor pentru a studia a scăzut. Foarte mulți adolescenți  nu văd o legătură directă între ceea ce studiază în liceu și ceea ce vor face ulterior. O mai bună clarificare a tipurilor de examinare de la sfârșitul liceului va fi salutară în perspectiva dezvoltării învățământului profesional. Nu trebuie să existe un bacalaureat care să corespundă unui singur tip de curiculum. Ar trebui să fie foarte diferențiate aceste programe și traiectorii școlare în funcție de tipul de învățământ și de profesia pe care vrei să o alegi.

Care este poziția dvs. legată de predarea religiei în școli?

M.D.: Este foarte important ca elevii să aibă o educație religioasă. Aceasta trebuie făcută prin mijloace didactice simple, directe și atrăgătoare pentru ca elevii să înţeleagă mesajul important al religiei. Știu că modul în care aceste ore au fost predate, o foarte lungă perioadă de timp, i-a împiedicat pe unii elevi să înveţe mesajul corect al învăţăturilor religioase.

Cum se pot obține mai mulți bani pentru cercetare?

M.D.: La rectificarea bugetară, Ministerul Educației a primit peste un miliard de lei. Cea mai mare parte a sumei merge în direcția asigurării unor drepturi salariale și sociale pentru profesori. Vom propune Guvernului un document prin care finanțarea învățământului superior și a cercetării să se facă pe baze mult mai solide și stabile, care să permită o mai mare transparență și predictibilitate. Astfel încât cineva care are un  proiect de cercetare de trei ani de zile să aibă garanția că îl poate duce până la capăt. Să nu se trezească că, după un timp, finanțarea îi este întreruptă pentru că banii au fost realocați și îndreptați spre alte zone. De multe ori s-a întâmplat acest lucru, iar această probabilitate este demoralizantă. Vom propune o creștere graduală a fondurilor pentru cercetare în contextul în care ținta de buget pentru Cercetare este de 1% fonduri publice până în 2020. În urma rectificării bugetare, anul acesta PIB-ul pentru Educație va ajunge la 3,8%. În 2017, Educația ar putea avea 4,5% din PIB.

Veţi candida pentru o funcţie de senator sau deputat?

M.D.: Nu mi s-a propus și nici nu voi accepta.

Veţi accepta să faceţi parte dintr-un guvern politic?

M.D.: Nu. Eu am anunţat că
atunci când acest guvern își va încheia activitatea mă voi întoarce deplin la Universitatea București unde sunt rector.

În ce condiţii veţi accepta funcţia de ministru al Educaţiei în viitorul guvern?

M.D.: Răspunsul este același: chiar dacă ar fi un guvern parţial tehnocrat, voi reveni la universitate. Intenţia mea este să îmi închei activitatea la Guven.

Dacă premierul Cioloș își va păstra mandatul, există vreo șansă să rămâneţi în Guvern?

M.D.: Chiar dacă Dacian Cioloș va rămâne premier, în luna decembrie, așa cum am vorbit și cu domnia sa, mă întorc la Universitate.

Care este rolul educativ din Facebook?

M.D.: Facebook a fost ceva revoluţionar pentru dezvoltarea socială din ultimii 10-20 de ani. Nu poţi face o comparaţie cât de greu era pe când eu eram student să obţii o carte sau o informaţie știinţifică și cât de ușor le obţii astăzi graţie Internetului. Pericolul este să considerăm că simpla informare, extrem de facilă oferită de Internet și de Facebook, poate înlocui educaţia școlară și pe cea academică, dar și formarea personalităţii. Pentru asta ai nevoie de mentori, de profesori, de modele cu care să stai de vorbă, cu care să poţi înţelege mai bine ceea ce poţi citi pe Internet. Pe de o parte ai avantajul că te informezi instantaneu aproape despre orice subiect, pe de altă parte există tentaţia facilă și superficială de a considera că aici se oprește educaţia. Depinde de fiecare cum folosește acest instrument și de școală cum integrează acest instrument educativ. Dacă nu vom gestiona corect acest raport, mă tem că dialogul dintre elev și profesor va fi din ce în ce mai slab.