Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Interviu cu Teofil Bauer, ambasadorul Ucrainei la București: Rusia profită de pe urma crizei refugiaților din UE

Sabina Fati Actualizat: 30.09.2015 - 21:22

Ambasadorul Ucrainei la București, Teofil Bauer, spune că Rusia profită de pe urma crizei refugiaților din UE: “Nu putem să nu constatăm că această criză îi este de folos Rusiei, pentru că nimeni nu se mai ocupă astăzi de agresiunea rusă în Ucraina sau de Crimeea. Deci cel puțin cineva profită și, dacă profită, chiar și-a băgat coada”.

Share

Ambasadorul Ucrainei la Bucu­rești, Teofil Bauerm spune că țara sa nu este în “panică” din cauză că nu ar avea suficient gaz pentru la iarnă, în condițiile în care Rusia nu a deschis încă robinetul pentru această țară cu care se află în conflict. Diplomatul declară că există rezerve suficiente pentru consumul populației și că Ucraina cumpără gaz în special de la Slovacia, care, la rândul ei, îl importă tot din Rusia. Din câte explică ambasadorul Bauer, Ucraina are conducte în sistem revers cu toți vecinii din UE cu excepția României și speră că țara sa va fi ajutată de partenerii europeni. În ceea ce privește gazul și celelalte rezerve energetice descoperite în Marea Neagră și de care Kievul spera să beneficieze, acestea toate au fost “acaparate” de Rusia. Despre ideea Ministerului român de Externe de a monitoriza și refugiații dinspre Ucraina, Teofil Bauer menționează că doar 10 persoane au plecat din cauza războiului din Ucraina spre România. Ambasadorul ucrainean pune, în schimb, în legătură criza migrației cu agresiunea Rusiei din estul Ucrainei: “Nu putem să nu constatăm că această criză îi este de folos Rusiei, pentru că nimeni nu se mai ocupă astăzi de agresiunea rusă în Ucraina sau de Crimeea. Deci cel puțin cineva profită și, dacă profită, chiar și-a băgat coada”.

Vladimir Putin a anunțat că Rusia va avea o nouă bază militară în Belarus. Cum afectează această decizie Ucraina?

T.B.: Această inițiativă nu vizează atât Ucraina, cât mai degrabă statele baltice sau Polonia. Deocamdată este vorba însă doar de o inițiativă a Rusiei, care are nevoie de acordul formal al Belarusului. Ne dăm seama, desigur, că acest lucru poate crea noi probleme pentru Ucraina, chiar pentru România și pentru întreaga regiune, fiindcă Rusia, iată, nu se astâmpără. Noua inițiativă a Rusiei este un argument în plus pentru formarea unei zone de securitate între Marea Baltică și Marea Neagră. Fiindcă geografia nu o putem muta și cu toții rămânem vecini cu Rusia, trebuie să ne asigurăm securitatea fiecare în parte, dar și în mod colectiv. Cred că aceasta este direcția în care merită să lucrăm cu toții în zona aceasta a vecinătății comune.

Mai există o bază militară care ar urma să fie amplasată la 25 de kilometri de granița de est a Ucrainei. Aveți idee în ce stadiu se află acest proiect?

T.B.: Acest proiect este, în mod evident, dedicat Ucrainei și este pregătit de mai multă vreme. În ce privește acest plan nu avem niciun fel de dubii, fiindcă este în curs de materializare împreună cu proiectul militarizării întregii frontiere ruso-ucrainene, ca formulă de a ne ține în suspans cât mai mult timp.

Simțiți aceste presiuni militare ca fiind noi amenințări asupra graniței Ucrainei?

T.B.: Nu, dimpotrivă: facem tot ce putem pentru a ne întoarce la frontierele noastre legitime și recunoscute internațional în regiunile Donețk și Lugansk. Avem sprijinul statelor euro-atlantice în acest sens și de ­aceea nu avem dubii că se va reface linia de frontieră acolo unde a fost și unde ar trebui să fie.

Rusia a avertizat Ucraina să nu încerce să recâștige Donbasul anunțând că la orice depășire a “liniei roșii” în acest sens de către Kiev Moscova ar riposta cu “forțe copleșitoare”. Ce poate face Ucraina pentru a-și recupera integritatea?

T.B.: Nu pot comenta declara­țiile pe care le fac generalii ruși. Avem înțelegerile de la Minsk, la care și Moscova este parte, de aceea cred că se lucrează în această direcție. Apoi nu este vorba despre ce poate face Ucraina, ci despre ceea ce chiar face: în fiecare zi, pe canale diplomatice, dar și în relațiile directe cu instituțiile internaționale există o imensă cantitate de muncă. Ne dăm seama că nu este un lucru simplu, nu se poate rezolva peste noapte, dar suntem optimiști că vom reuși să ne atingem scopul final, adică reîntoarcerea la vechea frontieră dintre ­Ucraina și Rusia. Totul depinde în mare măsură de Rusia, pentru că dacă Rusia își retrage trupele pe care le are, dar pe care nu recunoaște că le are în această zonă, conflictul ar putea fi rezolvat. Observăm, însă, că interesul Moscovei este altul: să transforme totul într-un conflict înghețat, deci de lungă durată, aici, în coasta Ucrainei. Noi lucrăm cu partenerii noștri astfel încât aceste planuri ale Rusiei să nu poată fi puse în aplicare.

În cât timp credeți că veți recupera Crimeea și celelalte teritorii ocupate de Rusia?

T.B.: Aș fi fericit dacă aș putea să vă dau un răspuns. În ce privește regiunile Donețk și Lugansk, cred că va fi o perioadă destul de scurtă până când autoritatea ucraineană va fi instalată acolo. În schimb, Ucraina singură nu va putea să rezolve problema din Crimeea. În acest caz totul depinde de comunitatea internațională, dacă își păstrează o poziție consolidată sau nu. Vorbim despre încălcarea flagrantă de către un stat membru al comunității internaționale a regulilor jocului, iar acest lucru poate deveni oricând un precedent periculos pentru oricine.

Crimeea nu mai este un subiect de discuție în ultima perioadă, nici măcar la nivelul principalelor instituții internaționale.

T.B.: Tot ceea ce se întâmplă în Ucraina are legătură cu un anumit context și vedem cu toții ce se întâmplă în ultima perioadă în Orientul Mijlociu și cum evoluează criza refugiaților. Există anumite legături între aceste elemente. Cred că rămânerea în umbră a chestiunilor din Ucraina este ceva temporar.

În ce sens există o legătură între Ucraina, Orientul Mijlociu și criza refugiaților?

T.B.: Legătura dintre aceste evenimente este mai mult decât directă, mai ales că această criză a migranților a căzut foarte bine în acest context și nu e întâmplător că atenția comunității internaționale este distrasă în mod intenționat spre aceste noi evenimente, în vreme ce Crimeea și chestiunile din estul Ucrainei au rămas oarecum deoparte.

Credeți că un actor internațional de talia Rusiei ar fi putut să încurajeze sau chiar să proiecteze această criză a refugiaților din UE?

T.B.: Nu pot da un răspuns tranșant, dar vedem cui îi vine foarte bine această criză care a apărut din senin. Noi, înțelegând ce se întâmplă în Europa, vom face tot ce putem pentru ca UE să nu uite de problema ucraineană.

Totuși, sugerați că această criză a refugiaților ar fi fost încurajată, dacă nu chiar generată, de Rusia sub forma unui exod “comandat” care să destabilizeze UE? În presa internațională au apărut informații din care rezultă că sirienii și afganii ar fi citit anunțuri din care reieșea că vor fi bine primiți în statele importante ale UE, vor primi imediat pașapoarte, condiții decente de locuit și posibilitatea de a-și aduce familiile.

T.B.: Nu am informații concrete pentru a face legătura între un eveniment și altul, dar nici nu putem să nu constatăm că această criză îi este de folos Rusiei, pentru că nimeni nu se mai ocupă astăzi de agresiunea rusă în Ucraina sau de Crimeea. Deci cel puțin cineva profită și, dacă profită, chiar și-a băgat coada.

Statele Unite și Rusia vor relua comunicațiile militare. Are motive Kievul să fie dezamăgit?

T.B.: Nu putem să spunem asta. În toată această perioadă de când a început agresiunea rusă împotriva Ucrainei am avut susținerea totală a SUA. Faptul că Washingtonul colaborează în unele situații cu Moscova, având în vedere complexitatea proceselor regionale și internaționale, este un lucru absolut normal.

În ultima perioadă, ucrainenii au început să fie mai favorabili ca altădată unei posibile aderări a țării lor la NATO într-o perspectivă ulterioară. Chiar dacă acest lucru ar fi posibil într-un viitor mai îndepărtat, credeți că Rusia va sta cu mâinile încrucișate?

T.B.: Ucraina este un stat independent și am demonstrat deja acest lucru. Pe noi ne interesează în primul rând să avem susținerea populației, iar sondajele ne arată că într-adevăr există o creștere destul de mare în acest sens. Pe noi nu ne îngrijorează cum va reacționa Rusia dacă se va pune problema aderării Ucrainei la NATO, ci mai degrabă poziția multor state europene, care când apare o astfel de chestiune, la fel ca în cazul Acordului de Asociere la UE, prima dată se vor întreaba “cum se va uita Rusia” la aceste lucruri.

Vă referiți în primul rând la Germania?

T.B.: Nu pot să nominalizez pe nimeni.

Ce state au trimis arme Ucrainei?

T.B.: Armament nu a trimis nimeni, dar echipament militar am primit din partea multora. A fost foarte important că am primit acest ajutor, pentru că am fi avut o altă situație în zona de est a țării dacă nu am fi avut această susținere din partea statelor internaționale.

Lituania a fost prima care a trimis, cine a urmat?

T.B.: Cine a vrut să spună că ­ne-a trimis a spus, cine nu, nu. Eu, ca ambasador, nu am această informație.

Nu demult guvernul de la Kiev a făcut o listă neagră cu ziariști străini care nu mai sunt primiți în Ucraina pe motiv că ar “amenința securitatea națională”. Pe listă se află și trei reporteri de la BBC. În ce fel acești ziariști ar putea “amenința” și pune în pericol Ucraina?

T.B.: Nu cunosc situația, nu știu cine a introdus această listă și deci nu pot să comentez.

Vă temeți de iarna care vine? UE a negociat deja un acord de principiu pentru gazul de care are nevoie Ucraina pentru a trece iarna, dar din iunie robinetul a fost închis de ruși.

T.B.: Avem unele îngrijorări, dar nu este vorba despre ­panică. Bineînțeles că totul depinde despre ce fel de iarnă va fi vorba. Deocamdată avem depozitate circa 18 miliarde de metri cubi de gaz pentru perioada de iarnă.

Această cantitate este suficientă pentru toată iarna?

T.B.: Nu, este vorba despre circa 50% din ceea ce noi aveam de obicei înmagazinat. Dar cantitatea de gaz pe care o avem este certă și e plătită. Vom continua să lucrăm în această direcție cu partenerii europeni, în special cu Slovacia, pentru că importăm de aici o mare cantitate de gaz prin sistemul revers.

Doar de la slovaci cumpărați gaz?

T.B.: Posibilitatea tehnică de livrări în sistem revers este și cu Polonia și cu Ungaria, dar cu Slovacia cărarea este bătătorită, iar astăzi primim mai mult gaz de la slovaci decât de la ruși.

Slovacia ia, la rândul ei, gaz din Rusia.

T.B.: Pentru noi nu are impor­tanță de unde ia Slovacia. Această țară cumpără de pe piața internațională și vinde pe piața internațională gaz. Dacă noi cumpărăm astăzi din Slovacia gazul cu un preț mai mic decât la frontiera ucraineano-rusă, care se află mai aproape de sursă cu 1.000 de km, vă dați seama de ce trebuie să ne gândim să ne aprovizionăm din Europa.

Proiectul conductei de gaz care să asigure reversul dinspre România spre Ucraina în ce stadiu se află?

T.B.: Se lucrează, au avut loc întâlniri între companiile de stat ale celor două țări, dar este o chestiune de perspectivă, nu de azi pe mâine. Va fi o afacere care va fi profitabilă atât pentru România, cât și pentru Ucraina.

Explorările și exploatările energetice din Marea Neagră la care au lucrat mai multe companii occidentale pentru Ucraina sunt acum controlate de Rusia?

T.B.: Perimetrele care erau în jurul Crimeii bineînțeles că au fost acaparate de Rusia. Este deja o problemă și pentru România, care acum are frontieră comună pe mare, în zonele exclusive, cu Rusia. Ucraina are rezerve de gaz și pe uscat în nord-estul țării, dar în condiții de război e greu să începem exploatarea lor, pentru că investitorii străini nu se grăbesc să vină în aceste condiții. Până în urmă cu câțiva ani, Ucraina consuma anual 70 de miliarde mc de gaz natural, astăzi avem nevoie doar de 40 de miliarde, din care 16 miliarde reprezintă consumul populației. Deci oamenii vor fi asigurați la iarnă, fără nicio problemă. Încă nu avem toată cantitatea necesară industriei.

Ministerul de Externe din România a anunțat că e necesară monitorizarea refugiaților și în alte zone, cum ar fi Ucraina. Câți oameni au plecat din Ucraina din cauza războiului?

T.B.: În România au venit 10 ucraineni: recent, o familie din zona Lugansk, cu mulți copii, a fost primită în Bistrița și un om de afaceri german plecat din România le-a cumpărat acestor oameni o gospodărie. Nu există nicio problemă în România cu refugiații ucraineni.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...