Interviu cu Oana Schmidt-Hăineală: Noul CSM, prima ilegalitate

Sabina Fati 12.01.2014 - 18:59

Oana Schmidt-Hăineală, 38 de ani, fostă preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), declară că „marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători“, fiindcă aceştia au nevoie de un ...

Share

Oana Schmidt-Hăineală, 38 de ani, fostă preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), declară că „marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători“, fiindcă aceştia au nevoie de un „cadru normativ“ şi de „instrumentele necesare“, pe care doar clasa politică le pot asigura. După „marţea neagră“, când Parlamentul a modificat Codul Penal – oferindu-le parlamentarilor superimunitate – şi când a propus legea amnistiei şi graţierii, s-a observat un „regres major“ în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. Reprezentanta CSM consideră că „atacurile la adresa independenţei justiţiei“ vor apărea în Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), sugerând că e posibil să fie incluse în acest context şi declaraţiile premierului Victor Ponta.

În ceea ce priveşte cererea făcută de Secţia de Judecători a CSM prin care i se solicită Inspecţiei Judiciare să verifice celeritatea unor dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi dacă DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) instrumentează dosare dintr-o anumită zonă a eşichierului politic, Oana Schmidt-Hăineală lasă să se înţeleagă că este vorba despre o încălcare a regulilor: „Secţia pentru Judecători a CSM nu are abilitatea să dispună controale asupra procurorilor şi viceversa“.

Adjuncta şefului diplomaţiei ­americane, Victoria Nuland, care a vizitat România vineri şi sâmbătă, a declarat că a fost informată despre „posibilele soluţii de viitor“, dar că nu i-a fost „deloc clar“ care este „traiectoria viitoare“ în legătură cu ce-şi doreşte Guvernul de la Bucureşti în privinţa luptei cu ­marea corupţie. Cum decriptaţi acest ­mesaj?

O.S.H.: Din ce am văzut, declaraţiile oficialului american se refereau la actele normative discutate de Parlament în ceea ce media numeşte „marţea neagră“… Cred că mesajul este în aceeaşi linie fermă adoptată de Ambasada SUA imediat după şedinţa Parlamentului de la începutul lunii decembrie. Mai cred că, pentru a fi credibili şi pentru a ne demonstra angajamentul în consolidarea statului de drept şi a valorilor democratice, nu este suficient să vorbim frumos şi să facem promisiuni, ele trebuie dublate de fapte.

„E îngrijorător că există atacuri la adresa independenţei justiţiei“, a mai declarat diplomata americană. Despre ce atacuri ar fi vorba?

O.S.H.: Independenţa justiţiei este o valoare esenţială a statului de drept şi modul în care se realizează protecţia ei este atent urmărit de partenerii noştri externi. În ultimii doi ani, CSM, instituţia care, potrivit Constituţiei, trebuie să apere independenţa justiţiei, a luat frecvent poziţii publice în acest sens. Vorbim deci de situaţii numeroase în care secţiile sau plenul, ori conducerea CSM au sesizat Inspecţia Judiciară şi în care s-a constatat că independenţa justiţiei a fost încălcată prin declaraţii publice ale unor actori politici.

Şeful Consiliului Superior al ­Magistraturii, Adrian Bordea, a spus după întâlnirea cu diplomaţii ­Ambasadei SUA că reprezentanţii CSM nu vor fi „pionii vreunei ­ambasade“, că ei nu se vor ­„plânge într-o parte sau în alta pentru că ­oricum prea mult sprijin nu­ ­primesc“. E o delimitare faţă de ­criticile Statelor Unite sau un ­semnal că aceste critici nu vor fi ­luate în seamă?

O.S.H.: În primul rând, nu ştiu dacă au existat sau nu critici din partea Ambasadei SUA, toate informaţiile pe această temă le deţin din media. În al doilea rând, eu consider că este esenţial pentru credibilitatea Consiliului ca dialogul onest, deschis şi constant cu partenerii externi să fie menţinut. Să nu uităm că progresele s-au făcut în justiţie în cadrul configurat de MCV, că anumite derapaje au fost stopate în acest cadru, că suntem parte a unei sinergii, şi nu pionii cuiva. Este esenţial, pentru a fi respectaţi, să ne respectăm partenerii strategici; or, SUA, UE, Comisia Europeană interacţionează cu noi prin mecanismele diplomatice. Avem proiecte finanţate de ambasade - de plidă, de Ambasada Olandei –, sunt schimburi de bune practici benefice pentru sistemul judiciar românesc, care ne-au ajutat mult în cursul timpului. Pe segmentul nostru, al justiţiei, parteneriatele externe trebuie consolidate şi dezvoltate, nicidecum sistate.

Dacă Inspecţia Judiciară dă ­dreptate constatărilor Secţiei de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa lui Victor Ponta, care vor fi urmările?

O.S.H.: Hotărârea Secţiei pentru Procurori este foarte clară şi concordantă cu celelalte hotărâri adoptate de plen sau secţie atunci când s-a solicitat apărarea independenţei justiţiei. Inspecţia trebuie să verifice dacă afirmaţiile premierului au lezat independenţa justiţiei, ca valoare fundamentală a statului de drept. Raportul Inspecţiei este apoi supus votului plenului CSM. Dacă se va hotărî în plen că s-a afectat independenţa justiţiei, CSM va adopta o poziţie publică pe această temă.

Credeţi că judecătorii Înaltei Curţi pot fi intimidaţi de declaraţiile ­premierului care susţine că în ­cazul lui Adrian Năstase a fost vorba ­despre un proces politic?

O.S.H.: Orice magistrat onest este deranjat de astfel de afirmaţii, dar tocmai pentru că este onest nu cred că poate fi intimidat. Este esenţial pentru credibilitatea justiţiei ca actul prin care se stabileşte adevărul judiciar să nu fie contestat în nici un alt mod decât cel stabilit de lege, adică prin căile de atac. Odată o hotărâre rămasă definitivă, vinovăţia unei persoane este stabilită şi nu mai trebuie să formeze obiectul dezbaterii, cu atât mai mult al unei dezbateri politice. Se acreditează de altfel în mod eronat ideea că dosarele privind politicieni sunt dosare politice. Nimic mai fals, acestea sunt dosare obişnuite, doar că privesc persoane din clasa politică.

Declaraţiile premierului de susţinere a unui inculpat şi apoi ­comentariile referitoare la ­„procesele politice“ şi cele la ­adresa DNA vor afecta raportul privind Mecanismul de Cooperare şi ­Verificare?

O.S.H.: Cred că subiectul respectării independenţei justiţiei şi a deciziilor magistraţilor este unul extrem de sensibil şi de maxim interes pentru Comisia Europeană, pentru SUA şi pentru toţi ceilalţi parteneri externi. Cu siguranţă orice poziţionări apar pe scena publică pe acest segment vor fi reflectate în raportul de ţară.

Ce se urmăreşte prin cererea Secţiei de Judecători a CSM prin ­care i se solicită Inspecţiei ­Judiciare să verifice celeritatea unor ­dosare ale DNA şi dacă DNA şi ICCJ ­instrumentează dosare dintr-o ­anumită zonă a eşichierului politic?

O.S.H.: Nu pot să vă răspund foarte precis la această întrebare, nu sunt membră a Secţiei de Judecători, deci nu am participat la şedinţa secţiei. Din afară este greu să-mi imaginez ce urmăresc, mai ales în absenţa unei hotărâri motivate a Secţiei de Judecători. Este prevăzut de regulament şi este în practica unitară şi constantă a CSM ca atunci când se fac sesizări pentru apărarea independenţei prin mecanismul de decizie colectivă, şi nu de către preşedinte sau vicepreşedinte, secţia respectivă să emită o hotărâre motivată. Or, în situaţia de faţă se pare că nu există aşa ceva. Pe de altă parte, Secţia pentru Judecători nu are abilitarea să dispună controale asupra procurorilor, şi viceversa în cazul Secţiei pentru Procurori. Premisa de la care trebuie să plecăm este că în România actul de justiţie nu se înfăptuieşte după criterii politice, ci în mod legal, imparţial şi în sigurul scop al restabilirii ordinii de drept. Orice altă premisă este cel puţin bizară. Ministerul Public şi ICCJ nu deţin statistici privind culoarea politică a persoanelor cercetate, iar legea este una singură şi se aplică la fel, nu distinge între infractorul politician şi cel nonpolitician.

Ce schimbări credeţi că va aduce în funcţionarea CSM noua conducere a Consiliului, despre care premierul a spus că, în sfârşit, a fost aleasă fără ca magistraţii să se fi lăsat „impresionaţi“ de preşedintele ­Băsescu?

O.S.H.: Ca în toate celelalte situaţii, alegerile din acest an au fost libere, democratice, cu respectarea legii şi au implicat exclusiv membrii Consiliului cu drept de vot. Sigur că fiecare conducător de instituţie are o viziune managerială proprie în ceea ce înseamnă administrarea sistemului. Independent de ce cred eu, este extrem de important ca independenţa Consiliului să fie pe deplin conştientizată, să se menţină standardele şi practica în materia apărării independenţei sistemului şi a reputaţiei profesionale a magistraţilor şi să se menţină în aceiaşi parametri parteneriatele externe şi dialogul cu UE.

Traian Băsescu sugera că ar fi ­necesară amânarea cu două luni a intrării în vigoare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. S-ar justifica o astfel de amânare?

O.S.H.: Cred că o amânare de două luni ar fi utilă sistemului nu doar din perspectiva asigurării întregii logistici, dar şi pentru că unele calibrări legislative mai sunt necesare. Am însă serioase îndoieli că o amânare mai este posibilă în acest moment.

Noul Cod de Procedură Penală ­prevede că miniştrii nu vor mai ­putea fi interceptaţi decât după ce sunt anunţaţi şi după ce DNA primeşte un aviz de la Parlament. Membrii Guvernului vor fi astfel protejaţi de o nouă imunitate. Se mai poate schimba ceva?

O.S.H.: Da, acea prevedere este o reală problemă pentru procurori. Dacă ea nu va fi corectată de ministrul Justiţiei anterior intrării în vigoare a Codurilor, vom goli total de eficienţă instituţia interceptărilor în ce priveşte miniştrii, fie că au, fie că nu au calitatea de parlamentari. Practic, noi nu vom mai putea obţine elemente cu relevanţă probatorie în dosarele privind astfel de persoane pentru că simpla solicitare a avizului este de natură a le pune în gardă. Totuşi, o bună parte a urmăririi penale, pentru a fi eficientă, trebuie să se desfăşoare în condiţii de confidenţialitate. Cred că ministrul ar trebui să ia în considerare punctul de vedere al şefului DNA şi să corecteze aceste norme.

Compromisul prin care a fost numit anul trecut procurorul general, ­după o negociere între preşedinte şi ­premier, a fost o soluţie bună?

O.S.H.: Procuror general a fost numită persoana propusă de ministrul Justiţiei la acel moment, în cadrul normativ în vigoare.

Ar fi util avizul CSM pentru ­proiectul de lege privind amnistia şi graţierea?

O.S.H.: Da, este nevoie de avizul CSM pentru acest proiect de lege, este un act normativ ce priveşte direct activitatea autorităţii judecătoreşti, pentru că principala sarcină a judecătorilor şi procurorilor este aplicarea legii. În urmă cu ceva timp, de altfel, CSM a avizat negativ un proiect de lege ce prevedea graţierea pedepselor de până la 4 ani, deci mai mici decât cele din actualul proiect.

Există legi similare prin care s-au făcut amnistii şi graţieri în masă în statele occidentale?

O.S.H.: Eu nu am cunoştinţă de acte de clemenţă care să vizeze limite de pedeapsă atât de ridicate şi să nu excepteze expres o serie de infracţiuni grave, cum ar fi cele de corupţie şi criminalitate organizată.

Există, din punctul dvs. de ­vedere, semnale privind intenţia ­politicienilor de a încetini lupta cu marea corupţie?

O.S.H.: Cred că semnalul dat de Parlament prin tentativa de a modifica dispoziţii-cheie din actualul şi noul Cod Penal este îngrijorător şi marchează un regres major. Marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători, este nevoie şi de cadrul normativ, avem nevoie de instrumentele necesare pentru a ne putea face treaba. Aşteptăm decizia Curţii Constituţionale din 15 ianuarie, când se va judeca sesizarea ICCJ asupra constituţionalităţii actelor normative de care discutăm.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...