Interviu cu Jyrki Katainen, premierul Finlandei: Cum au depăşit finlandezii sentimentele antiruseşti

Sabina Fati 18.10.2012 - 21:00

Premierul Finlandei, Jyrki Katainen, 41 de ani, crede că România a îndeplinit toate condiţiile pentru a fi primită în zona de liberă circulaţie Schengen şi că a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte ...

Share

Premierul Finlandei, Jyrki Katainen, 41 de ani, crede că România a îndeplinit toate condiţiile pentru a fi primită în zona de liberă circulaţie Schengen şi că a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte respectarea statului de drept.

Aderarea la zona euro în 2015 „este un obiectiv excelent" în viziunea lui Jyrki Katainen, care consideră că totul depinde de „cât de sănătoasă este economia". Premierul finlandez nu se aşteaptă la înăsprirea criteriilor pentru primirea noilor membri în eurozonă, după experienţa grecească, dar spune că „verificările vor fi mai aspre, în aşa fel încât să fim siguri că ceea ce declară o ţară corespunde cu realitatea". La fel ca România, Finlanda are amintiri neplăcute cu Rusia, dar premierul de la Helsinki este de părere că între timp sentimentele antiruseşti au fost depăşite după ce ruşii şi finlandezii s-au întâlnit în călătoriile pe care ruşii le-au făcut în Finlanda, la muncă sau în universităţi, fiindcă în fiecare an tot mai mulţi studenţi din Rusia vin să studieze în Finlanda. Helsinki nu priveşte Rusia ca pe o ameninţare, explică Jyrki Katainen, şi nu se sperie de planul de înarmare anunţat de Vladimir Putin: „Noi nu avem nici un deficit de securitate, suntem pregătiţi pentru orice, dar agenda noastră cu Rusia este pozitivă, avem afaceri unii cu ceilalţi şi o relaţie bună. Rusia nu este ceva negativ pentru noi".

Un recent sondaj de opinie arată că finlandezii sunt nemulţumiţi de faptul că trebuie să contribuie la salvarea statelor din zona euro care au probleme din propriile buzunare, în vreme ce vecinii lor nordici - care nu sunt în zona euro - se dezvoltă din ce în ce mai mult. Cum veţi rezolva această nemulţumire, care mai devreme sau mai târziu va avea efecte electorale?

J.K.: Există o diferenţă destul de mare între structurile celorlalte economii nordice şi cea a Finlandei. Apartenenţa la euro nu este singura explicaţie pentru aceste diferenţe, mai ales că şi politicile monetare ale Suediei sunt foarte apropiate de cele ale zonei euro. Economia noastră nu este la fel de diversificată, de exemplu, precum cea a Suediei, de aceea există pe moment diferenţe de dezvoltare între aceste ţări. Evident, toţi sunt interesaţi de pachetele de ajutorare pentru problemele din zona euro, dar eu cred că acestea sunt necesare, indiferent dacă ne place sau nu, pentru a evita ce e mai rău. Finlanda rămâne foarte ataşată ideilor europene şi eurozonei, de aceea suntem de acord să facem ceea ce trebuie făcut pentru a susţine, de pildă, Spania să rămână pe drumul cel bun.

În Parlamentul Finlandei există un partid puternic, aflat acum în opoziţie, autointitulat Adevăraţii Finlandezi. Acest partid a contribuit anul trecut, alături de extremiştii din Olanda, la blocarea accesului României în zona de liberă circulaţie Schengen. V-aţi gândit să compensaţi în vreun fel această atitudine?

J.K.: De fapt, Adevăraţii Finlandezi nu au blocat accesul României la Schengen.

Au contribuit indirect la acest blocaj, iar fostul guvern de la Helsinki, care era susţinut de acest partid extremist, s-a opus atunci aderării României la Schengen.

J.K.: În orice caz, Finlanda nu are o agendă în acest sens, dar suntem interesaţi de felul în care se dezvoltă România, de respectarea statului de drept şi de reducerea corupţiei. Finlanda susţine România în această chestiune a aderării la Schengen.

În opinia dvs., România îndeplineşte toate condiţiile pentru a deveni membră a spaţiului Schengen?

J.K.: România îndeplineşte toate criteriile tehnice, dar Comisia Europeană a constatat că încă mai trebuie să lucreze în ceea ce priveşte rezolvarea anumitor probleme juridice. Acestea sunt însă chestiuni colaterale, care nu sunt legate strict de aderarea la spaţiul Schengen. Am fi foarte bucuroşi dacă România ar reuşi să satisfacă standardele cerute de Bruxelles, în aşa fel încât să se alăture cât mai repede zonei de liberă circulaţie, mai ales că în ultimii ani s-au făcut progrese semnificative pentru respectarea statului de drept şi în lupta anticorupţie.

Care este poziţia Finlandei faţă de România în această perioadă în care nu se mai discută despre lărgirea spaţiului Schengen?

J.K.: Noi susţinem poziţia Comisiei Europene. România îndeplineşte toate criteriile pentru a deveni membră Schengen şi aşteptăm următorul Raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

Când vă aşteptaţi la primirea României în Schengen?

J.K.: Va fi o decizie a Comisiei şi apoi a tuturor şefilor de stat.

Partidul Adevăraţii Finlandezi are pe agendă şi ieşirea Finlandei din zona euro şi chiar din Uniunea Europeană?

J.K.: Acest partid nu are influenţă asupra guvernului, dar oricum ei nu se aşteaptă ca Finlanda să părăsească zona euro, de fapt noi nu avem antieuropeni în Finlanda, ci doar eurosceptici. De altfel, un recent sondaj de opinie arată că două treimi din finlandezi susţin rămânerea în zona euro.

Credeţi că în perioada următoare accesul în zona euro va fi mult mai complicat decât a fost până acum?

J.K.: Nu cred că va fi mai complicat. Totul depinde de felul în care o ţară este gata sau nu să îndeplinească standardele cerute.

Mulţi oficiali europeni sunt de părere că, după experienţa crizei din Grecia, accesul în zona euro trebuie să fie mai dificil. Ce părere aveţi?

J.K.: Criteriile de aderare la zona euro nu se vor schimba, dar orice ţară care aspiră să devină membră trebuie să îndeplinească cerinţele. Deci criteriile vor fi aceleaşi, dar verificările vor fi mai aspre, în aşa fel încât să fim siguri că ceea ce spune o ţară corespunde cu realitatea. Am învăţat enorm din această criză şi am înţeles că trebuie să fim mult mai stricţi în aplicarea regulilor şi depistarea celor care nu le aplică. Trebuie să ne asigurăm că toată lumea respectă regulile şi că toată lumea îşi respectă promisiunile.

Credeţi că termenul de 2015 pe care şi l-a propus România pentru a adera la zona euro este prea optimist?

J.K.: Este foarte dificil de spus, dar în cele din urmă contează dacă va fi atinsă această ţintă. Pentru România este un obiectiv excelent. Totul depinde de cât de sănătoasă este economia. Apreciez foarte mult ceea ce a făcut România în ultimii ani, chiar dacă a fost extrem de dificil pentru mulţi români, însă atunci când ne confruntăm cu astfel de crize nu avem prea multe opţiuni. Am avut şi noi o experienţă similară în anii 1990, când Produsul Intern Brut a scăzut cu 10 la sută. Sunt perioade în care cheltuim mai mulţi bani, inclusiv cu programe sociale, şi perioade în care ne restrângem şi tăiem cheltuielile. Mulţi oameni suferă, dar e singura cale pentru a merge mai departe.

Puteţi spune că finlandezii au depăşit sentimentele antiruseşti?

J.K.: În urma celui de-al doilea război mondial, în care ne-am confruntat dramatic cu Rusia, finlandezii au fost extrem de afectaţi. În acest moment însă, nu mai există resentimente, iar Helsinki a acordat anul trecut 1,2 milioane de vize turistice cetăţenilor ruşi, dar aceste vize pot fi folosite pentru trei intrări, aşa că în 2011 am avut peste trei milioane şi jumătate de turişti ruşi în Finlanda. În timp, sentimentele au intrat pe un făgaş pozitiv.

Depăşirea sentimentelor antiruseşti a avut loc pe seama unui proces de reconciliere?

J.K.: Noi nu am avut nici un fel de reconciliere, oamenii au făcut-o singuri, călătorind dintr-o ţară în cealaltă, dar şi fiindcă tot mai mulţi studenţi ruşi vin la universităţile finlandeze, există însă şi unele investiţii în care oamenii lucrează împreună. Finlandezii şi ruşii s-au cunoscut mai bine prin experienţe directe şi şi-au schimbat în acest fel atitudinea.

Ce loc ocupă Rusia în clasamentul investitorilor străini din Finlanda?

J.K.: Nu sunt investiţii foarte mari, cele mai multe sunt în turism.

Finlanda este dependentă aproape 100 la sută de gazul rusesc. Ce plan aveţi pentru a reduce această dependenţă?

J.K.: Gazul nu joacă un rol foarte mare pe piaţa noastră energetică, dar ne gândim să construim o nouă conductă de gaz prin care să aducem gaz dinspre celelalte state nordice. Ne gândim, de asemenea, să creştem cantitatea de gaz lichefiat, pe care să o aducem pe mare spre un terminal pe care vrem să-l construim pe coasta finlandeză. Pentru noi, energia electrică este principala sursă, iar acest tip de energie este produs în special de companiile finlandeze.

Cum se vede din Helsinki intenţia Rusiei de a cheltui în următorii 10 ani circa 600 miliarde de euro pentru înarmare?

J.K.: Este doar un plan, nimeni nu ştie dacă va fi vreodată pus în aplicare sau nu. Noi nu privim Rusia ca pe o ameninţare. Toate ţările iau în calcul ceea ce se întâmplă în jurul lor şi iau în calcul aceste detalii pentru a şti ce să facă dacă se întâmplă ceva şi apar ameninţări.

Acest plan de înarmare a început deja.

J.K.: A început într-adevăr, dar nimeni nu ştie până unde va merge. Noi nu avem nici un deficit de securitate, suntem pregătiţi pentru orice, dar agenda noastră cu Rusia este pozitivă, avem afaceri unii cu ceilalţi şi o relaţie bună. Rusia nu este ceva negativ pentru noi.