Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Interviu cu ambasadorul Nicholas Dean: Pentru SUA este foarte important să fie restituite proprietățile supraviețuitorilor Holocaustului

Sabina Fati Actualizat: 01.03.2015 - 22:01

Ambasadorul Nicholas Dean, emisarul special al Statelor Unite pentru Holocaust, consideră că restituția proprietăților este o formă de a ne confrunta cu istoria și, în același timp, o măsură de justiție.

Share

Ambasadorul Nicholas Dean, emisarul special al Statelor Unite pentru Holocaust, consideră că restituția proprietăților este o formă de a ne confrunta cu istoria și, în același timp, o măsură de justiție.

Dean a fost trimis de la Washington pentru a încerca să găsească împreună cu guvernul român o cale mai rapidă de retrocedare a proprietăților pentru supraviețuitorii Holocaustului:

“Probabil cea mai frustrantă ches-tiune pentru supraviețuitorii Holocaustului este că, după ce au suferit atât de mult nici nu-și pot recupera ceea ce a fost al lor. E important să facem progrese. În termeni de timp, viteza restituției este foarte importantă și ar trebui să țină seama de experiențele dramatice ale acestor oameni încercați”.

Ambasadorul american reamintește Guvernului că media de vârstă a supraviețuitorilor Holocaustului este de 85 de ani și că termenul de 10 ani, în care e posibil ca România să finalizeze procesul restituirilor tuturor proprietăților, e prea lung: ar însemna ca aceia -care au trecut prin Holocaust să ajungă la 95 de ani. Emisarul special al SUA declară că “pentru Guvernul Statelor Unite este foarte important să fie făcute progrese în ceea ce privește restituirea proprietăților pentru supraviețuitorii Holocaustului”.

În România sunt în jur de 15 organizații legionare, care nu strâng însă prea mulți simpatizanți. Credeți că pot fi periculoase?

N.D.: Uneori respingem trecutul, îl uităm, nu-l acceptăm sau nu-l luăm în considerare, dar cred că e important când oamenii încep să se întrebe ce s-a întâmplat în istorie. Să înțeleagă de ce nu trebuie negat Holocaustul. Publicul trebuie informat despre ceea ce s-a întâmplat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, să știe exact care este adevărul, dar mai ales să știe și să înțeleagă istoria pe baza datelor și faptelor istorice.

Cum vedeți existența partidului legionar “Totul pentru țară”, înființat în perioada interbelică de Zelea Codreanu, care funcționează legal, după o decizie recentă dată de justiției, și care folosește simboluri naziste?

N.D.: Cred că românii au suficientă experiență istorică pentru a judeca ceea ce s-a întâmplat în perioada interbelică. Cred că românii au înțeles consecințele lucrurilor și ale politicii care a fost promovată în acea perioadă. Cred că românii și-au asumat valorile democratice și aceasta este calea pe care merg. Aceasta este, de altfel, fundația parteneriatului nostru cu România și cu poporul român.

Doar 2 la sută din proprietățile care au aparținut greco-catolicilor înainte de instalarea guvernului comunist au fost returnate. Această comunitate pare să fie singura care nu a beneficiat aproape deloc de principiul restituirii și se află într-o situație chiar mai defavorizată decât comunitatea evreiască.

Care ar putea fi soluția?

N.D.: Cred că atunci când vorbim despre restituție trebuie să aplicăm aceleași principii tuturor grupurilor care au fost afectate. Problemele sunt similare și trebuie să aibă rezolvări relativ asemănătoare. De aceea suntem aici, să discutăm cu Guvernul român, pentru a găsi căi practice de progres, și credem că proprietățile trebuie redate tuturor comunităților care au avut de suferit.

România este probabil singura țară din fostele state socialiste care a acceptat să dea înapoi proprietățile după principiul “restitutio in integrum”.

Până acum au fost restituite circa 40 la sută din proprietăți și unii oficiali cred că va fi nevoie de încă 10 ani pentru ca procesul să fie finalizat. Ar putea fi un termen prea lung pentru supraviețuitorii Holocaustului?

N.D.: Probabil cea mai frustrantă chestiune pentru supraviețuitorii Holocaustului este că după ce au suferit atât de mult, nici nu-și pot recupera ceea ce a fost al lor. E important să facem progrese. În termeni de timp, viteza restituției este foarte importantă și ar trebui să țină seama de experiențele dramatice ale acestor oameni încercați. Media supraviețuitorilor Holocaustului este de 85 de ani, pentru ei să mai aștepte încă zece ani pentru a intra în posesia propriilor proprietăți ar însemna să ajungă la 95 de ani. De aceea am venit la București pentru a discuta cu Guvernul român posibilitatea accelerării acestui proces. Executivul român a făcut deja câțiva pași pozitivi, dar e necesar să facem progrese mai importante, ținând cont de câteva principii de bază: transparență, corectitudine, rapiditate. Aceasta este poziția noastră.

Aveți date despre numărul supraviețuitorilor Holocaustului care ar trebui să-și recupereze proprietățile sau despre numărul de cereri venite dinspre comunitatea evreiască și rămase nerezolvate?

N.D.: Tocmai despre acest lucru trebuie să discutăm, fiindcă numărul total al cererilor de restituire din România este de câteva zeci de mii și doar puține au fost rezolvate. Cred că acesta este punctul de bază de la care trebuie să plecăm, pentru a avansa. Guvernul român a făcut progrese prin amendarea Legii privind restituirea proprietăților, prin trecerea ei prin Parlament, dar acum a venit timpul pentru punerea ei în aplicare ținând cont de cele trei lucruri necesare -într-o democrație: transparență, corectitudine, rapiditate. Toate acestea se află în centrul abordării noastre.

Restituirea proprietăților pentru români și pentru evrei înregistrează rezultate similare. Ce-ar trebui făcut mai departe?

N.D.: Este vorba despre cum funcțio-nează întregul proces birocratic, care firește că ia timp. Dar dorința tuturor părților este ca lucrurile să nu mai stagneze, ceea ce este de asemenea în beneficiul tuturor. Să nu uităm că în acest proces sunt mai multe tipuri de jucători, ceea ce este de asemenea util să înțelegem. Din perspectiva Guvernului Statelor Unite este foarte important să fie făcute progrese în ceea ce privește restituirea proprietăților pentru supraviețuitorii Holocaustului. Un alt actor important în procesul restituției este comunitatea evreiască. Este important să examinăm împreună cu Guvernul român acest proces pentru că fiecare dintre noi este de acord că există suficiente motive să grăbim restituirile la 70 de ani de la Holocaust. Este ceea ce solicităm Guvernului român. Cred că este o situație serioasă, iar dorința Executivului de la București este să facă progrese. Am venit la București, ca parteneri, pentru a încerca împreună să găsim căile pentru acest progres.

Cât de lung ar trebui să fie acest proces de restituție din punctul de vedere al administrației americane?

N.D.: Cât mai scurt posibil. Nu ne imaginăm că există o soluție magică, dar credem că timpul de restituție poate fi scurtat. Cele trei cuvinte, corectitudine, transparență, rapiditate, sunt importante pentru cum ar trebui să arate întregul proces. Trebuie să ne grăbim, mai mult decât am făcut-o până acum. Pentru fiecare dintre cei implicați în această restituire este complicat, dar în același timp toți trebuie să recunoască necesitatea ca lucrurile să se miște mai repede. Ne așteptăm ca aceste lucruri să fie rezolvate în spiritul parteneriatului dintre România și SUA.

Naționalismul ia amploare în state precum Ungaria sau Grecia, în același timp în Ucraina există un conflict care se bazează pe cele două mari comunități, filo-rusă și ucraineană. Credeți că aceste probleme pot fi contagioase și pot ajunge în România?

N.D.: Din perspectivă americană, ne referim mai degrabă la patriotism, care este definit ca ceva pozitiv. Nu sunt sigur că “naționalism” este bine folosit în aceste situații. Ceea ce se întâmplă în Ungaria sau Grecia sunt chestiuni specifice, care țin de natura acestor țări. Nu cred că putem vorbi despre naționalism oriunde. Statele Unite consideră că drumul democratic este cel mai bun, de aceea susținem democrația.

În avansul său spre Vest, Rusia este susținută de Grecia și de -Ungaria, dar mai sunt și alte state care tind, să se alăture poziției Moscovei. Din punctul dvs. de vedere, există posibilitatea destabilizării Uniunii Europene?

N.D.: Când ne uităm spre Uniunea Europeană vedem un partener valoros, care are meritul fondării organizației și perspectiva viitorului. Uniunea Europeană are merite remarcabile în felul în care a abordat conflictul din Ucraina.

În multe state occidentale există partide naționaliste și extremiste, care încep să devină parlamentare; unul dintre cele mai solide se află în Franța. Credeți că naționalismul ar putea renaște în Europa?

N.D.: Ar trebui să ne uităm din nou în istorie și să vedem cum au reacționat oamenii. Nu văd un val de naționalism ridicându-se în Europa și cred că fiecare țară reacționează în feluri diferite la ceea ce se întâmplă. Statele Unite consideră Uniunea Europeană ca un partener.

Cum vedeți ultimele atacuri teroriste din Europa și consecințele lor asupra Europei?

N.D.: Vă referiți la cele din Franța și Danemarca: Statele Unite resping orice formă de extremism. Ați văzut că SUA au început să reacționeze prin pașii pe care i-au făcut; de pildă, Conferința de la Washington împotriva extremismului și violenței. Trebuie să ne întoarcem la începutul începuturilor și să vedem cum sunt recrutați oamenii, cum reușește să-i convingă ideologia violenței, de ce cred în violență și mai ales cum să oprim recrutarea lor și ajungerea lor în taberele Statului Islamic.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...