Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"In Orient nu sunt tensiuni intre ortodocsi si greco-catolici"

Claudiu Padurean 05.09.2007 - 00:00

Patriarhul melkit al Antiohiei si intregului Orient, Alexandriei si Ierusalimului, Preafericitul Gregorius al III-lea, se afla timp de cateva zile in Romania, pentru a participa la a treia Mare Adunare Ecumenica Europeana. Patriarhul melkit ...

Share

Patriarhul melkit al Antiohiei si intregului Orient, Alexandriei si Ierusalimului, Preafericitul Gregorius al III-lea, se afla timp de cateva zile in Romania, pentru a participa la a treia Mare Adunare Ecumenica Europeana. Patriarhul melkit isi are acum resedinta in Damasc.


» Care sunt perspectivele unei paci religioase in Orient?

In Orientul Mijlociu suntem 15 milioane de crestini, de diferite denominatiuni. In Egipt, cei mai multi sunt ortodocsi kopti. In alte tari, cei mai multi sunt maroniti de traditie siriaca. In tari precum Palestina sau in Israel, cea mai mare biserica este cea greco-catolica, melkita. In Siria sau in Liban, cea mai mare biserica este cea greco-ortodoxa. In cele mai multe tari, avem o buna reprezentare si libertate de cult. Avem libertatea de a ne practica religia, dar nu avem libertate de constiinta. De pilda, un musulman nu poate sa se converteasca oficial la crestinism, dar un crestin poate sa se converteasca la Islam. Aceasta este cea mai mare dificultate. In Sudan avem unele dificultati, la fel ca si in Egipt, dar in tari precum Siria, Irak, Kuweit, Iordania, Palestina, nu avem. In aceste tari, am primit teren pentru biserici din partea guvernelor, care ne ajuta si la ridicarea bisericilor. Doar in Arabia Saudita religia crestina este interzisa si nu avem biserici.
In alte tari, insa, avem catehisme tiparite pe cheltuiala guvernelor si care aduc diferitele biserici impreuna. Avem un catehism scris acum 14 ani de noi, de greco-catolici, care este folosit si de caldeeni, de ortodocsi, de armeni, de maroniti. si asta pentru ca toti au participat, intr-un fel sau altul, la scrierea lui. La examenul de bacalureat, de pilda, tinerii musulmani sunt examinati din Coran, iar cei crestini din Cartea religiei noastre. Avem viata pastorala, avem cofraternitati, societati de binefacere sociala, avem proprietati funciare ale Bisericii, avem vacante de Craciun, de Paste, de anumiti sfinti, pentru Fecioara Maria. si chiar in scolile oficiale de stat avem dreptul de a oferi ore de religie copiilor crestini. Deci putem sa spunem ca avem libertate religioasa deplina. In anumite tari, nu trebuie sa platim nici macar lumina ori apa consumate in biserici, pentru ca ele sunt gratuite si pentru moschei.
Libertatea de constiinta, de convertire, este permisa doar in Liban. Siria nici nu o permite expres, nici nu o interzice. Dar atunci cand o femeie crestina se casatoreste cu un barbat musulman, copiii lor sunt inregistrati oficial drept musulmani. Iar acest lucru nu este drept, daca acesti copii sunt botezati crestini.

» Dar nu exista tensiuni intre crestini si musulmani?

Exista unele tensiuni, de pilda, atunci cand musulmanii au mai multe privilegii decat crestinii si incearca sa ii determine pe acestia sa treaca la Islam. In general, insa, este vorba de cazuri izolate. Putem sa ne oficiem botezurile, nuntile, inmormantarile, la lumina zilei. Doar in Arabia Saudita, asa cum am spus, nu avem dreptul de a avea biserici la scoli. In Siria, de pilda, avem o scoala cu 2.000 de copii. In sultanatul Oman, am fost acum doi ani si am fost primit de parca as fi fost un sef de stat. Am fost invitat sa vorbesc de catre sultan, intr-o moschee, tinerilor musulmani. Le-am vorbit sutelor de tineri adunati in sala moscheii, multi dintre ei studenti ai scolilor religioase in care se preda legea islamica, Sharia. Le-am vorbit o ora, iar ei mi-au cerut sa ma intorc, sa le dau mai multe informatii despre credinta crestina. Nu sunt optimist, sunt doar realist.

» Nu exista totusi dificultati?

Dificultati sunt peste tot, chiar si in Romania. Peste tot in lume sunt probleme intre diferitele culte crestine. Noi nu avem, insa, acest tip de probleme. In Israel, in Siria, avem foarte bune relatii intre greco-catolici si ortodocsi, de pilda. In Siria, cand avem o intrunire de trei zile intre diferitele biserici catolice, cum ar fi cea melkita, maronita, armeano-catolica, caldeeana si latina, intruniri pe care le prezidez, din cele trei zile de intalnire, intr-una ii avem alaturi pe ortodocsi. Avem o sesiune comuna in care discutam problemele noastre comune. Intotdeauna cand se aduna diferitele grupuri catolice isi rezerva o parte din program pentru intalniri cu ortodocsii. Putem spunem ca avem o sanatoasa relatie ecumenica. De asemenea, ar trebui sa avem o astfel de relatie si intre crestini si musulmani.

» Nu exista probleme cu fundamentalistii islamici?

Fundamentalismul creste peste tot in lume. Tot mai multi oameni sunt atrasi de fundamentalism. Jihadul este acolo. Dupa 11 septembrie 2001 (n.r. – atentatele din SUA), atmosfera s-a schimbat mult. Unii dintre oameni vor sa ii impinga pe tineri spre fundamentalism si, in anumite cazuri, au succes. Tocmai de aceea trebuie sa lucram mai mult cu totii pentru a evita acest fundamentalism, pentru a evita raspandirea fundamentalismului in randul tinerilor. Singura cale este dialogul intre crestini si musulmani. Eu insumi am fost vicar al patriarhului, in Ierusalim, timp de 26 de ani si am pus bazele unui centru pentru dialog, pentru intalniri si doresc sa sprijin acest lucru si acum, ca patriarh in Damasc, am pus bazele unui centru pentru dialog in Liban, in Siria, in Egipt. Din pricina extinderii fundamentalismului, trebuie sa facem mai multe pentru a evita pericolul unei extinderi masive a acestui fenomen. Deci, asa cum am mai spus, exista unele tensiuni, dar nu sunt foarte multe.

» Cum colaborati cu celelalte culte crestine pentru administrarea Locurilor Sfinte?
Nu exista probleme din acest punct de vedere la Ierusalim. Din secolul al XIX-lea, cred ca din anul 1852, exista un protocol de administrare care defineste cu exactitate care sunt drepturile greco-ortodocsilor, latinilor, franciscanilor, armenilor, etiopienilor, coptilor si asa mai departe. Acest protocol este folositor pentru a evita aparitia unor probleme. In general, intre crestini nu sunt probleme in legatura cu administrarea Locurilor Sfinte. Exista cateva locuri unde pot aparea probleme, cum ar fi Biserica Invierii, dar nu atatea cate erau in trecut. In realitate, foarte putine lucruri se intampla, la marile festivaluri, unde se aduna multimi de oameni impreuna, nu poti limita grupurile. Uneori, se pot intampla ciocniri, dar nu atat de importante. Avem intruniri ale tuturor liderilor bisericilor crestine prezente in orasul sfant al Ierusalimului: avem patriarhul greco-ortodox, custozii franciscani ai Tarii Sfinte, patriarhul armean, patriarhul latin si celelalte biserici, ortodoxe ori catolice: sirienii ortodocsi, maronitii, melkitii, pentru a rezolva problemele legate de administrarea Locurilor Sfinte, pentru a rezolva problemele legate de relatiile cu evreii, cu Israelul, cele legate vizele pentru noi, problemele cu pelerinii straini, cele legate de aprovizionarea cu apa, de plata taxelor, toate problemele. Prezentam documente comune autoritatilor israeliene.

» Dumneavoastra sunteti cetatean arab. Cum vedeti relatia dintre arabi si Statul Israel?

Sunt probleme legate de ridicarea la lupta pentru independenta a palestinienilor, precum si probleme legate de represiunea indreptata impotriva lor, cele legate de ocupatia armatei israeliene. Noi militam continuu pentru pace. Noi cerem drepturile palestinienilor, insa, in acelasi timp, recunoastem dreptul de a avea pace al israelienilor. Dar le spunem ca, daca doresc siguranta, trebuie sa ofere siguranta celorlalti. Nu poti sa ai siguranta fara sa oferi siguranta si libertate celorlalti, in special palestinienilor. Pledez pentru pace, pentru cooperare, pentru a rezolva problemele prin dialog, prin convorbiri, prin intermediul congreselor, nu prin prin intermediul armelor. Nu incurajam inarmarea, nici atentatele sinucigase. z

 

"Trebuie sa intelegem nevoia lor de dreptate"

"Biserica noastra incurajeaza lupta pentru libertate, dar nu prin intermediul armelor, cu violenta, cu teroare. Niciodata! Intelegem, si este foartre important sa descifram motivele pentru care oamenii recurg la teroare, la acte de teroare. Trebuie sa intelegem nevoia lor de dreptate, in contextul unui razboi, al unui conflict care dureaza de 58 de ani. Va puteti imagina ca multe generatii au fost crescute in acest climat de violenta, de teroare, de injustitie. Trebuie sa intelegem, deci, motivele, pentru a preveni astfel de situatii in care apare terorismul. stim ca exista un sistem opresor, dar nu credem ca atentatele sinucigase cu bomba pot fi o cale pentru obtinerea dreptatii, a independentei ori a unui stat palestinian. Condamnam aceste acte, dar trebuie sa acceptam necesitatea de a oferi un stat pentru palestinieni."

Citește totul despre:

Comentarii

loading...