Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu: "Vad inca 7 ani de crestere economica"

Lidia Moise 04.01.2008 - 00:00

"Categoric tara are nevoie de investitii pentru a sustine cresterea economica. Este evident faptul ca economia incepe sa se sufoce din cauza intarzierii investitiilor in infrastructura de transporturi si acest lucru a devenit atat de ...

Share

"Categoric tara are nevoie de investitii pentru a sustine cresterea economica. Este evident faptul ca economia incepe sa se sufoce din cauza intarzierii investitiilor in infrastructura de transporturi si acest lucru a devenit atat de evident si nu neaparat in Bucuresti. Trecerea Carpatilor a ajuns o mare problema intr-o tara care printre altele e stat unitar."

  • "Tara este evident in nevoia de a face reforme structurale, mai ales pe piata fortei de munca. Altfel muncitorii din strainatate nu se vor intoarce."

 

  • "Ne pandeste acest risc sa avem cresteri salariale, sa ne bucuram de ele, pana in momentul cand ne ducem la magazin si acolo bucuria sa se transforme intr-o dezamagire din ce in ce mai puternica."

 

  • "Noi intr-adevar vrem crestere reala de venituri, asta este o regula esentiala a unei banci centrale. Imbunatatirea nivelului de trai trebuie sa fie reala. Noi nu vrem cresteri de venituri nominale, anulate de inflatie. Pentru ca inflatia, in afara de distorsiunea pe care o creeaza intr-o economie, taxeaza in primul rand pe cei cu venituri scazute."

 

  • "Eu spun ca n-a fost rau ca Romania si-a propus o tinta ambitioasa, 2007 si nu 2010 cum se propunea deja. M-am batut pentru aceasta tinta si a fost obiectul principal al mandatului meu de premier."
  • "Trebuie sa asiguram un cadru macroeconomic cat mai stabil, predictibil, si sa facem din adoptarea euro aceasta tinta care poate sa fie catalizatorul si elementul de coagulare al unei strategii pentru urmatorii sapte ani."

 

  • "Evident, Romania nu-si mai poate permite sa se joace cu deficitul contului curent."

 

 

» Domnule guvernator, anul incepe cu promulgarea Legii bugetului. Care este opinia bancii centrale in privinta bugetului?
Ma bucur ca inclusiv prin interventiile pe care le-a avut banca centrala, s-au scos de pe ordinea de zi o serie de "fantezii" periculoase. Dar ar trebui sa ne uitam cu atentie in interiorul bugetului. Banca centrala apreciaza faptul ca deficitul bugetar pe anul 2007 a fost mult mai mic decat cel programat. Am dori sa se intample la fel si in 2008, chiar daca este un an electoral. Deficitul fiscal proiectat e sub 3%, a fost imbucurator comparativ cu ce se preconiza si discuta. Insa pentru noi la banca centrala nu putem sa spunem ca sunt confortabile asemenea dimensiuni ale deficitului fiscal, avand in vedere climatul intern si international.

Trecerea Carpatilor, o problema

» In Parlament s-au facut unele concesii. S-au taiat bani de la investitii, la Ministerul Transporturilor, de pilda.

Categoric, tara are nevoie de investitii publice pentru a sustine cresterea economica. Economia incepe sa se sufoce din cauza intarzierii investitiilor in infrastructura de transporturi si acest lucru a devenit evident. si nu numai in Bucuresti. Trecerea Carpatilor a ajuns o mare problema intr-o tara care, printre altele, e stat unitar. Pe de alta parte, economia are un consum cu mult peste potentialul de productie. Iar supapa financiara externa incepe sa se inchida. Politica fiscala are darul sa stimuleze reformele structurale sau sa le intarzie. Tara este evident in nevoia de a face reforme structurale, dar poate inclusiv sa le si intarzie. Romania are nevoie de investitii mai multe si mai ales in acele domenii care sunt cerute de piata.

» Cum comentati reducerea cu 6% a poverii fiscale pentru angajator?
Categoric, este o masura buna, legata de stimularea unor angajari normale, legale, de aducerea la suprafata a fortei de munca. Insa este conflictuala cu majorarile pensiilor, pentru ca se micsoreaza inerent baza de obtinere a veniturilor care pot sa acopere pensiile. Daca aceste doua masuri simultane, majorarea pensiilor si reducerea contributiilor angajatorilor, vor duce nu numai la disparitia surplusului din bugetul de asigurari sociale, dar si la inregistrarea unor deficite mari, Banca Nationala a Romaniei si-a exprimat clar punctul de vedere: momentul este cel mai prost ales.

» Cresterile de salarii nu vor compensa marirea pensiilor?
Se poate spera ca reducerea contributiilor sa aduca la suprafata salarii mai mari si sa se incaseze astfel mai multi bani la bugetul asigurarilor sociale. Cred insa ca e cam mult din perspectiva riscurilor si a prudentei. si, in plus, problema nu se rezolva. Pentru ca este evident ca aceste cresteri de salarii nu sunt deloc corelate cu cresterile de productivitate. Cresterea salariului minim, de exemplu, este superioara cresterii productivitatii.
Daca salariul minim n-ar avea implicatii in lant asupra intregului sistem de salarizare, atat din sistemul guvernamental, cat si din cel privat, neguvernamental ar putea sa fie acceptat. Dar stim ca are toate aceste implicatii. Pentru noi o preocupare majora este cresterea de venituri si, implicit, a consumului, cu mult peste posibilitatile economiei in conditiile in care supapa externa, esaparea spre exterior, incepe sa se inchida. Adica nu mai avem acea afluenta de bani externi care facea sa se intample miracolul prin care cursul leului s-a apreciat cu toate ca deficitul de cont curent s-a largit in ultimii doi ani. Acest mecanism ne-a ajutat sa dam inflatia in jos si sa cream, pe baza deficitului extern, un spor evident al nivelului de trai, dar cu finantare din exterior. Nu cred ca acest mecanism va mai functiona in 2008.
» Cand spuneti ca se inchide supapa finantarilor va referiti la valuta adusa in tara de investitorii straini?

Noi nu vorbim despre oprirea finantarilor externe sau despre reducerea lor dramatica. Ne referim la disparitia excedentului de finanatare externa, peste deficitul de cont curent. Avem toate datele sa consideram ca excesul, excedentul de finantare externa incepe sa se dilueze treptat, comparativ cu nevoile intr-adevar in crestere. Iar de la un punct incolo, din cauza faptului ca noi nu actionam asupra nevoii de finantare, (deficitul de cont curent), intrarile n-o sa mai fie suficente comparativ cu necesitatile tot mai mari.

» Ce se poate intampla in acest caz?
Cursu leului nu se mai apreciaza, incepe chiar sa se deprecieze, impactul asupra preturilor devine din ce in ce mai evident, o asemenea evolutie a cursului monedei nationale influenteaza preturile interne, nu numai direct, dar si indirect, psihologic. Observati ca acum se striga lozinci pe care le credeam de mult uitate. Incep sa fie scoase din sacul de motivatii formule de tipul aceasta: "Cosul de Craciun e cu 30% mai scump din cauza deprecierii leului". Este evident o falsitate. Daca se calculeaza cursul mediu din august - decembrie 2007, acesta nu este mai depreciat decat cel din acelasi interval al anului 2006. Cu alte cuvinte, ne pandeste acest risc – sa avem cresteri salariale, sa ne bucuram de ele pana in momentul cand ne ducem la magazin si acolo bucuria sa se transforme intr-o dezamagire din ce in ce mai puternica.
Noi intr-adevar vrem crestere reala de venituri, asta este o regula esentiala a unei banci centrale. Imbunatatirea nivelului de trai trebuie sa fie reala. Noi nu vrem cresteri de venituri nominale, anulate de inflatie. Pentru ca inflatia, in afara de distorsiunea pe care o creeaza intr-o economie, ii taxeaza in primul rand pe cei cu venituri scazute. Le mananca veniturile si creeaza o mare dezamagire, dupa care se intra intr-o spirala inflationista, care, ca orice spirala, nu are inceput si nu are sfarsit. Nu stii cine a inceput, care a dat primul. Angajatii cer cresteri de salarii pentru ca totul s-a scumpit, cresc preturile pentru ca se maresc salariile.

Scumpirea gazelor, o amenintare pentru inflatie

» Au aparut presiuni pentru marirea pretului la gaze. Se vorbea de o majorare cu 10% in ianuarie, care a fost amanata, si de o crestere anuala cu 30%. Cum ar afecta acest lucru inflatia urmarita de banca centrala?

Nu cunosc in detaliu aceste lucruri, dar mi se par exagerate. si mai ales exprimarea aceasta ultimativa mi se pare exagerata, nelalocul ei. Ajustarile de preturi administrate trebuie sa aiba si o anumita inteligenta. Momentul ianuarie era total nepotrivit, inclusiv din cauza faptului ca in primele trei luni din anul precedent inflatia a fost foarte scazuta. O asemenea adaugire la pretul gazelor ar impinge acea cocoasa a inflatiei cu mult peste ce ar fi tolerabil si acceptabil, cel putin teoretic.

» Am vazut o caricatura in New York Times. In decembrie, un cuplu vine acasa acoperit de cadouri, iar in ianuarie este sufocat de facturi. Este si acest lucru o explicatie a incapatanarii cu care tineti inca la banca centrala un nivel mare al rezervelor minime obligatorii ale bancilor?

Da, pentru ca multiplicarea veniturilor din credit nu e o noutate, un lucru pe care sa-l descoperim acum. Vedem cum la venituri mai mari, la cresteri salariale mai mari creditul adauga putere de cumparare nominala, nu neaparat reala, pe perioada mare, si aceasta sporeste cererea.

» Va ingrijoreaza cresterea imprumuturilor in euro?
Cresterea creditarii in valuta este evident mai ingrijoratoare decat cea a creditarii in lei. De aceea rezervele minime in valuta sunt mai mari decat cele in lei. Noi am atras atentia publicului – si o facem in continuare – ca imprumuturile in valuta sunt riscante pentru cei care au venituri in lei. Atragem si bancilor atentia asupra acestui risc. Le-am spus bancilor sa nu traiasca in iluzia ca riscul ramane numai la clienti.

» Sunt foarte populare asa-numitele credite exotice, imprumuturi luate in franci elvetieni sau yeni japonezi.

Ele ar fi si mai periculoase si este o ingrijorare in toata Europa legata de aceste credite in franci elvetieni sau yeni japonezi. Sa stiti ca au loc schimburi de opinii intre bancile centrale privind metode pentru a descuraja aceste credite in monede exotice.

» Ati calculat vreodata cam cati bani fierbinti injecteaza fiecare punct procentual al dobanzii de politica monetara?

Banii fierbinti, speculativi, vin mai degraba in functie de sentimentul pietei. Cand sentimentul pietei era pozitiv, noi am coborat dobanda cu mult sub cea afisata oficial, ca sa spun asa. Dobanzile in piata au coborat uneori chiar la 2%, spre 1% si capitalurile astea fierbinti au intrat, nu in masura in care ar fi intrat daca n-am fi adoptat politica sau orientarea respectiva. Au intrat atunci capitaluri speculative pentru ca mizau pe o apreciere a leului. Schimbandu-se sentimentul, este evident ca diferentialul de dobanda pare sa fie insuficient. Am vazut ca pe perioadele in care se construieste rezerva minima obligatorie dobanzile mai cad, insa avem o depreciere a cursului. Aici nu se poate face categoric un calcul valabil pentru diverse faze ale ciclului. Cand sentimentul este pozitiv, de multe ori diferentialul de dobanda poate sa fie negativ si intra capitaluri pe termen scurt. Cand sentimentul este negativ, diferentialul trebuie sa devina pozitiv si uneori excesiv de pozitiv.

» Unde suntem acum?
Acum suntem intr-o perioada in care testam nivelul de dobanda de 7,5% - 8 % si sentimentul pe care-l avem este ca pare sa fie suficient. Pentru ca il vedem pe piata. Atat pot sa va spun, ca urmarim cu mare atentie diferentialul si cautam sa pastram dobanzile in piata foarte aproape. Sigur, in piata ele variaza. Mai pot sa va spun ca in mod categoric am intrat in grup. A fost o perioada cand si datorita stirilor, a corectiilor care s-au intamplat pe piata valutara, iesisem din plutonul regional.

» Va ingrijoreaza actualul nivel al leului?
Deocamdata consideram ca piata valutara este relativ stabila. Eu am spus ca ne era total neconfortabil nivelul din lunile de vara, iunie si iulie 2007 al cursului leului. Mentin comentariile privind cursul leului la ceea ce am spus atunci. In rest, noi nu ne uitam la un anumit nivel particular, ne uitam la intervaluri. Consideram ca acum piata se reasaza, se regandesc datele privind situatia macroeconomica a Romaniei. O incertitudine mare a fost bugetul, cred ca timp de cateva saptamani bune marile banci de investitii, jucatorii de pe piata valutara si nu numai vor internaliza elementele legate de buget. Nu numai deficitul fiscal programat este important. Altminteri, si aici am avut atatea surprize, pana acum placute. Suntem in situatia unica in care ne laudam ca facem un deficit mare, speriem lumea, si apoi deficitul efectiv este mult mai mic.

» Recent, publicatia "The Economist" spunea ca tarile emergente, cum este si Romania, sunt motorul actual al economiei mondiale.

Da, dar se refera la China, Rusia, India sau Brazilia, noi intram aici intr-o mai mica masura. Mai toate cele pe care le-am citat au surplusuri ale contului curent, ale balantei externe. China are un surplus, si ce rezerva valutara imensa! Evident, Romania nu-si mai poate permite sa se joace cu deficitul contului curent.

» Ati spus ca economia romaneasca nu era pregatita de aderare; la ce v-ati referit?
Categoric, nici societatea nu era pregatita suficient, insa eu m-am referit la liberalizarea contului de capital. Acum ne dam seama ca miscarile, fluctuatiile puternice de curs al leului au aparut in ciuda faptului ca noi am lasat si supapa dobanzii. Sunt intr-adevar in istoria oricarei tari momente cand trebuie sa devina mai ambitioasa. Desigur ca ai costuri, daca sari peste etape. Acum insa trebuie sa avem grija sa recuperam, sa consolidam treptele pe care le-am facut asa, la repezeala. Asta apropo de consum. Ca sa traim ca europenii, cred ca trebuie sa mai punem putin si la productivitate.

» Ati spus ca vedeti o atenuare a cresterii economice?
Eu vad toate ingredientele pentru inca sapte ani de crestere economica. Inclusiv o parte din muncitorii care lucreaza in strainatate vor reveni o data cu majorarile de salarii. Aceasta este partea plina a paharului in tot necazul cu cresterile de salarii, trebuie sa recunosc. Avem posibilitatea unor sporuri de productivitate datorita investitiilor pe care nimeni nu le poate nega. BNR trebuie sa asigure conditiile macroeconomice ca aceasta crestere sa fie cat mai sanatoasa. Tot timpul ai dezechilibre, dar trebuie sa ne uitam la magnitudinea lor. Sa asiguram un cadru macro cat mai stabil, predictibil, si sa facem din adoptarea euro obiectivul care poate fi catalizatorul si elementul de coagulare al unei strategii pentru urmatorii sapte ani de crestere economica sustenabila.

» Se vorbeste in piata despre posibilitatea ca Gigi Becali sa deschida o banca, dar are nevoie de aprobarea BNR. O va avea?

Nu cunosc cazul. Orice institutie de credit care functioneaza in Romania trebuie sa fie autorizata, reglementata si supravegheata de banca centrala, conform legii.

Razboiul cu inflatia

» Anul trecut inflatia a depasit cu mult tinta pe care v-ati propus-o. De ce nu v-ati schimbat tinta de inflatie?
Asta e una din filozofiile de baza ale strategiei de tintire a inflatiei. Tinta trebuie sa fie ambitioasa, sa fie urmarita chiar in momentele cele mai dificile, pentru ca in acest fel banca centrala si, impreuna cu banca centrala, autoritatile dau credibilitate politicii. Daca nu ar fi asa, daca publicul ar percepe ca din cauza unui factor sau altul banca centrala cedeaza si exista chiar motivatia sa treaca la indexari. Or, exact acest lucru trebuie evitat. Uneori banca centrala se poate bate si cu situatii care par total pierdute. Asa se castiga de fapt si razboaiele. Uneori chiar mai importante decat masurile ca atare sunt alegerile momentului in care acestea sunt adoptate, dozajul acelor masuri si pozitionarea bancii centrale. Uneori este bine sa dai o doza-soc, alteori trebuie sa lasi febra sa-si faca putin de cap.

» Nu cumva atunci cand mentineti tinta va justificati de fapt niste restrictii, cum ar fi rezervele minime obligatorii, considerate de bancheri cam mari?
Asa este. Toata abaterea de la tinta a datelor motiveaza foarte clar si majorarea dobanzii, si intarzierea, uneori nedefinita, a conditiilor restrictive prin intermediul rezervelor minime obligatorii. si, de ce nu, motiveaza chiar introducerea altor masuri, daca simtim ca alaturi de inflatie apar pericole legate de stabilitatea financiara, prin creditari exotice.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...