Geoană: „Băsescu este sincer când spune că ar prefera o relaţie cu liberalii"

Sabina Fati 26.03.2012 - 20:14

Fostul lider al PSD Mircea Geoană, care a creat recent mişcarea România Noastră, nu este deranjat de asocierile care se fac în jurul sloganului „Casa Noastră România", aproape identic cu numele formaţiunii Casa ...

Share

Fostul lider al PSD Mircea Geoană, care a creat recent mişcarea România Noastră, nu este deranjat de asocierile care se fac în jurul sloganului „Casa Noastră România", aproape identic cu numele formaţiunii Casa Noastră Rusia, câştigătoare la Moscova în perioada preşedintelui Elţîn. Senatorul Geoană crede că noua sa organizaţie va putea intra în Parlament la alegerile generale din noiembrie şi se bazează pe faptul că actualele partide nu reuşesc să se schimbe. În plus, fostul preşedinte al PSD atrage atenţia că „autocraţia lui Crin Antonescu" nu le face bine liberalilor, în vreme ce PSD şi-a negociat greşit intrarea în USL. Potrivit lui Geoană, USL ar fi trebuit negociată după modelul Alianţei D.A.

 

„România Noastră", despre care spuneţi că e mai mult decât o ONG şi mai puţin decât un partid, va avea candidaţi la alegerile generale din noiembrie?

M.G.: Sper că da. Sloganul nostru, „Implică-te", este un mesaj adresat celor competenţi, integri şi care pot schimba lucrurile, dar care astăzi stau pe margine nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă în politica românească, convinşi însă că a sta pe tuşă nu este o soluţie nici pentru ei, nici pentru societate. Îndemnul nostru pentru aceşti oameni este „Ocupaţi Parlamentul".

Aveţi în minte nişte nume?

M.G.: Am în minte câteva nume, dar mă adresez şi celor care nu vor să facă politică explicit şi care au soluţii economice, politice, culturale.

Înţeleg că România Noastră este o formaţiune care vrea să aibă reprezentanţi în Parlament, dar nu vrea să se înregistreze ca partid?

M.G.: La limită, şi aceasta este o posibilitate, pentru că legislaţia românească creează un handicap aproape insurmontabil pentru un candidat independent şi nu poate strânge voturile necesare dacă nu are în spate un partid.

Sau o organizaţie.

M.G.: Sau o mişcare înregistrată ca partid. Nu avem încă o decizie cu privire la braţul politic al mişcării România Noastră.

Pe care vreţi să-l dezvoltaţi până la alegerile generale.

M.G.: Dar vrem într-adevăr ca mişcarea noastră să aibă o formă de reprezentare în Parlamentul viitor şi poate că vom avea şi câţiva independenţi la alegerile locale.

La cine vă gândiţi?

M.G.: De-abia acum ne gândim să facem o campanie de vizibilitate, fiindcă de-abia ne-am lansat. Până în luna mai, când se depun candidaturile, sper să avem şi să putem comunica public numele acestor persoane.

V-aţi propus să câştigaţi un anumit număr de primării?

M.G.: Nu, nu ne-am făcut o ambiţie dintr-o astfel de ţintă. Suntem mai mult preocupaţi de ideea de a schimba modul de a face politică în România şi vrem să colaborăm cu mai multe organizaţii neguvernamentale care se pricep la politici publice, la probleme de transparenţă, la finanţarea partidelor, la politici economice.

La ce fel de organizaţii vă gândiţi?

M.G.: Ne-am sfătuit deocamdată informal cu Alianţa pentru o Românie Curată, pentru a avea prima iniţiativă legislativă populară din ultimii 20 de ani: vrem să strângem 100 de mii de semnături pentru a modifica Legea finanţării partidelor. Ne-am sfătuit şi cu Ambasada Americană şi cu alte organizaţii, în speranţa că vom avea în următoarele săptămâni o concluzie pentru a forma o coaliţie intitulată „Bani curaţi în politică".

Aţi fost preşedintele Senatului, sunteţi un senator influent; de ce nu aţi propus sau nu propuneţi schimbarea acestei legi în Parlament, pentru ca lucrurile să se întâmple mai repede?

M.G.: Cred că ar fi uşor să găsim câţiva senatori şi deputaţi, întrebarea este dacă o astfel de lege chiar va putea trece în actualul Parlament. Credem că este mult mai puternică şi mai greu de refuzat în Parlament aprobarea unei legi susţinute de 100 de mii de cetăţeni, iar şansa de a trece este mai mare decât în cazul unei iniţiative parlamentare.

Dacă parlamentarii ar ţine cu adevărat cont de votul popular, atunci ar fi fost de acord deja cu reducerea numărului parlamentarilor la 300, aşa cum cerea referendumul din 2009 prin care peste 70 la sută din votanţi au fost de acord inclusiv cu un Legislativ unicameral.

M.G.: Unicameral înseamnă modificarea Constituţiei şi e ceva foarte complex. În orice caz, o campanie publică susţinută de sute de mii de români va pune presiune asupra parlamentarilor, care nu vor putea refuza schimbarea legislaţiei privind finanţarea partidelor, fiindcă aici este punctul critic. În cele din urmă, indiferent câţi parlamentari ai, întrebarea este dacă cineva care cotizează la un partid primeşte contracte publice sau nu.

Dvs. ştiţi mai bine, fiindcă aţi fost preşedintele unui mare partid.

M.G.: Am fost, dar m-a ferit Dumnezeu de ispite, în situaţia în care şi guvernarea de câteva luni de zile m-a pus la adăpost.

Vreţi să spuneţi că altcineva umbla cu banii şi dvs. nu ştiaţi ce se întâmpla cu ei?

M.G.: Dacă ne uităm pe cifre, astăzi principala problemă a României este că cei care cotizează la partide primesc în mod preferenţial contractele cu statul.

Deci nu ştiţi care era circuitul banilor în PSD?

M.G.: Nu era treaba mea.

În 2009, când aţi candidat la Preşedinţia României, câţi bani aţi strâns din astfel de donaţii?

M.G.: E o clarificare pe care vrem să o facem prin această legislaţie. O diferenţă între ceea ce reprezintă finanţele oficiale ale unei structuri politice şi ce se cheltuieşte în campanie nu e o problemă pe care o gestionează liderul partidului. Se întâmplă aşa-numita mită electorală: cei de la putere dau de 20 de ori mai mult decât cei din opoziţie. Cam aceasta a fost diferenţa de venituri, dacă mă întrebaţi pe mine.

Cu toate acestea, chiar şi prin comparaţie, campania dvs. a fost destul de costisitoare.

M.G.: În limita a ceea ce s-a strâns în mod legal, campania a fost una corectă, nu a fost somptuoasă.

Şi în limita a ceea ce s-a strâns ilegal?

M.G.: Nu ştiu. N-am făcut parte din aceste combinaţii. Dacă au existat şi sunt suspiciuni că ar fi existat, să răspundă cei care le-au făcut.

Sloganul lansat de dvs. prin această nouă mişcare, „Casa Noastră România", a fost repe­de asimilat cu numele formaţi­unii Casa Noastră Rusia. Vi se pare o coincidenţă fericită?

M.G.: Mişcarea noastră se numeşte România Noastră şi „Casa Noastră România" a venit foarte natural, după ce am ales ca simbol casa. Nu mă deranjează, mi se pare foarte atractiv. Cred că prin 1995 fostul premier rus Cernomîrdin a avut un partid care se numea astfel. Casa Noastră România este modul de organizare a mişcării, sper să avem cât mai multe astfel de case în ţară, dar şi în comunităţile de afară, şi la un moment dat poate deveni şi expresia noastră politică. Nu mă inhibă absolut deloc paralela cu formaţiunea rusească.

Mai aveţi prieteni la Moscova?

M.G.: Nu.

Aţi mai călătorit în Rusia?

M.G.: Nu, dar sper să o mai fac în scop turistic sau public, fără nici un fel de ezitare, dar nu am nici prieteni, nici cunoştinţe foarte apropiate. Spaţiul acesta este în mare parte necunoscut pentru elita politică din România.

În 2009, când spre sfârşitul campaniei electorale s-a aflat că aţi fost la Moscova, la cine aţi fost?

M.G.: Am fost acolo vorbind şi cu Ministerul de Externe, şi cu Ambasada României la Moscova. A fost o vizită neoficială, dar aşa cum se face la acest nivel, nu poţi merge peste graniţă fără să informezi ambasada ţării tale, să spui ce vrei să faci, unde vrei să te duci.

De ce în ultimii ani n-aţi mai călătorit în Rusia?

M.G.: Voi începe să fac vizite în statele emergente, în India, în China, în Brazilia. Dar evident că rămân ataşat spaţiului atlantic.

Fiind un occidentalist convins, de ce este ambarasant pentru dvs. să discutaţi despre Rusia?

M.G.: Nu e deloc ambarasant, cred că România trebuie să aibă relaţii bune cu Rusia.

Totul a pornit de la faptul că nu aţi vorbit public despre călătoriile dvs. la Moscova în plin an electoral.

M.G.: Dacă cineva cu mintea pe umeri poate să creadă că eu aş avea gânduri ascunse legate de Rusia, acest lucru e o mare bazaconie. Veţi fi surprinsă să vedeţi în continuare că Traian Băsescu va face gesturi de reangajare cu Moscova.

Vreţi să spuneţi că se va întâlni cu Vladimir Putin?

M.G.: Sunt convins şi, dacă ne uităm că proiectul Nabucco este într-o mare suferinţă şi dacă privim şi spre alte evoluţii, eu cred că e aproape matematic, după alegerea preşedintelui Republicii Moldova, că la un an de la instalarea lui Putin va avea loc o întrevedere cu Băsescu şi pot pune un pariu simbolic pe un leu în acest sens.

Vi se pare bună mişcarea ministrului de Externe de a scoate la iveală în acest moment litigiul cu Bulgaria?

M.G.: Cred că este legată de viitorul conductei South Stream. România nu are nevoie, dar, din punctul de vedere al clarificării şi al faptului că putem avea măcar o pârghie de control într-o negociere privind un mare proiect energetic, cred că România chiar trebuie să-şi facă dreptate. Cred că acest subiect nu a apărut întâmplător şi nu cred că, după flexarea muşchilor în relaţia cu Serbia, România avea nevoie de virilitate demonstrată în diplomaţie. Cred că pur şi simplu această conductă, South Stream, trebuie să meargă spre Europa şi trebuie să vedem pe unde trece şi ar fi bine să treacă prin România.

E important pentru un candidat la prezidenţiale să aibă fie susţinerea Rusiei, fie a SUA?

M.G.: Cred că e şi foarte mult folclor, alegerile se câştigă în România. Poate sunt influenţate anumite elite, dacă aud că există susţinerea americanilor, dar cu ruşii nu am auzit decât în sens negativ.

Atunci dvs. de ce aţi fost în Rusia în campania electorală?

M.G.: Pentru că obligaţia unui om de stat trebuie să se ocupe de interesul naţional al ţării sale şi cred că o relaţie atât de glacială între România şi un mare vecin este dăunătoare.

Candidaţi pentru un nou fotoliu de senator în noiembrie?

M.G.: Sunt foarte ataşat de oamenii din zona Dăbuleni-Segarcea, cel mai mare colegiu din România, şi dacă vor dori să-i reprezint în continuare în Parlament o voi face. Pentru mine e mai important succesul mişcării decât al meu personal.

Vă pregătiţi pentru prezidenţialele din 2014 cu această mişcare?

M.G.: Ceea ce pare să fie astăzi o competiţie prezidenţială cu oameni cunoscuţi va fi altfel în 2014. Cel care va veni cu o ofertă diferită şi sprijinul unei părţi importante din societate va fi viitorul preşedinte al României. Sunt convins că vom avea destule surprize de acum până în 2014.

Deci vă interesează preşedinţia?

M.G.: Nu m-a părăsit această ţintă, dar în acelaşi timp sunt şi realist: este timp, dar e nevoie de multe resurse şi de multă muncă. Dacă voi vedea oameni mai buni decât mine în această cursă, nu voi ezita să-i susţin.

Credeţi că în 2014 Crin Antonescu va fi candidatul USL?

M.G.: Dacă USL rezistă, posibil. Încearcă să-şi asigure nişte garanţii prin aceste congrese simultane din 7 aprilie, care cred că-i fac mai mult rău decât bine lui Crin. De ce ai nevoie de jurăminte de credinţă şi formalizări atât de oficiale când la bază există deja ceea ce se cheamă gentlemen agreement între cele două partide. Cred, de asemenea, că e aproape imposibil ca publicul care votează pentru social-democraţie în sens larg să voteze disciplinat şi matematic cu candidatul altei formaţiuni politice. Nu cred că în cele din urmă Crin Antonescu ar putea obţine mai mult de 30 la sută din voturile PSD-iştilor.

Aveţi îndoieli că USL n-ar rezista până la alegerile generale?

M.G.: Depinde de locale şi de parlamentare. Ar trebui să fie un scor mult prea mediocru la scrutinul local pentru ca această alianţă să se rupă. Dar dacă USL nu va câştiga alegerile generale, în mod inevitabil unul dintre cele două partide va pleca să facă alianţă cu PDL.

Care vi se pare mai disponibil, PSD sau PNL?

M.G.: Gesturile lui Traian Băsescu - numirea liberalului Meleşcanu în fruntea SIE, a lui Ungureanu, tot un membru PNL, în fruntea Guvernului, păstrarea lui Predoiu la Ministerul Justiţiei, numirea lui Berca la Interne - îmi arată că Băsescu este sincer atunci când spune că ar prefera o relaţie cu liberalii.

Totuşi, un loc important în structurile de informaţii îl ocupă şi fostul senator PSD George Maior, acum şeful SRI.

M.G.: Da.

Traian Băsescu v-a întrebat înainte să-l numească, v-aţi consultat cu cei aflaţi în conducerea PSD?

M.G.: Am avut o discuţie prelungită şi cu preşedintele, şi cu George, dar am discutat, de asemenea, şi cu Ioan Rus, cu care eram foarte apropiat atunci, şi cu alţi colegi din conducere şi am analizat dacă această ofertă este un cadou otrăvit sau este o ofertă sinceră. Eu tot timpul am crezut că punţile de comunicare sunt mai bune decât războaiele permanente. George Maior va face o treabă excelentă la SRI, cred că a fost o investiţie într-un om foarte bine pregătit. Sunt sigur că Maior va fi o voce importantă în politica românească după ce-şi va termina mandatul de la SRI.

Aţi rămas în relaţii amicale cu liderul PNL, Crin Antonescu, vă mai vedeţi?

M.G.: Ne mai auzim, păstrez o relaţie normală cu el, deşi m-a durut faptul că a intrat în siajul lui Ponta când a invocat o vizită a mea în SUA, ca fiind un proces de lesmajestate la adresa lui.

A fost motivul pentru care aţi fost exclus din PSD.

M.G.: Da, şi cred că liderul PNL n-ar fi trebuit să se implice în răzbunările lui Ponta din PSD, cum nu cred că PSD ar trebui să se bage în reglările de conturi de la PNL.

Dacă aţi fi rămas în PSD, aţi fi fost de acord cu formarea USL?

M.G.: Prima suspendare primită în PSD a fost pentru că am susţinut o relaţie specială cu liberalii. Pe vremea aceea, Victor Ponta declara că PSD va face singur peste 50 la sută la alegeri şi că liberalii sunt nişte deviaţionişti de dreapta cu care nu trebuie să ne asociem. Dar nu aş fi negociat niciodată un aranjament precum cel făcut de PSD, ci aş fi preluat modelul Alianţei D.A. din 2004, astfel încât în final rezultatele să reprezinte proporţional talia fiecărui partid. Pentru locale, aş fi decis cel mult două-trei locuri în care să avem candidaţi comuni: Bucureşti şi poate Iaşi şi Cluj. Nu ar trebui pus un partid atât de mare ca PSD pe patul lui Procust, care brusc devine paritar cu PNL. PSD este un partid de două ori mai mare decât PNL. Incoerenţa din USL, comunicarea defectuoasă, tricefalismul necoordonat vor face ca la alegeri scorul din sondaje să nu se reflecte în scorul obţinut la vot, făcând jocul actualei puteri.

Ion Iliescu spunea că cine pleacă din PSD pierde, fiindcă până acum toate fracţiunile desprinse au sfârşit prin a se alia cu celelalte partide mari. Şi România Noastră ar putea sfârşi la fel.

M.G.: Cine este dat afară din PSD, cum mi s-a întâmplat mie, se află însă în altă situaţie. Eu cred că în acest moment toate partidele, chiar şi cel pe care l-am condus, se află într-un impas. Stilul de mangement din PSD se află la nivelul anilor '90, cum la fel managementul resurselor umane este greşit la PDL, iar la liberali autocraţia lui Crin Antonescu nu face bine.

În ce condiţii v-aţi reîntoarce în PSD?

M.G.: Câtă vreme există o astfel de conducere, e greu de conceput o întoarcere, dar nu exclud să ne întâlnim într-o altă formulă, în anii care vin sau chiar în lunile care vin, pentru că în PSD sunt enorm de mulţi oameni de bună calitate cu care aş reintra într-un proiect politic comun.

Într-o alianţă?

M.G.: E nevoie acută de ceva nou pe piaţa politică românească şi nu am nici un motiv să nu mă regrupez cu oameni care nu fac politică alături de persoane de bună-credinţă din PSD sau din PNL pentru a genera o mişcare politică nouă până în 2014.

Deci vreţi să intraţi în Parlament şi apoi să atrageţi şi alţi parlamentari alături de mişcarea România Noastră?

M.G.: Ceea ce vreau să fac este să nu repetăm ce-au făcut alţii: nu ne vom preda nici unuia dintre partidele existente.