Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

EXCLUSIV RL: Cum ne pun sănătatea în pericol hipermarketurile. Ce drepturi avem?

Elena Marinescu Actualizat: 25.01.2016 - 13:24

În ultima vreme, s-au înmulţit cazurile de reclamaţii din partea consumatorilor în ce priveşte calitatea şi etichetarea anumitor produse comercializate în marile lanţuri de hipermaketuri din România. Fie că este vorba de mâncare alterată descoperită de inspectorii ANPC, fie produse care nu corespund calitativ şi ca termen de valabilitate sau care au ingredinte falsificate intenţionat, comparativ cu datele trecute pe ambalaje, fie, mai grav, nu prezintă specificaţii de consum şi alerte sanitar-veterinare, punând astfel în pericol sănătatea clienţilor.

Share

În ultima vreme, s-au înmulţit cazurile de reclamaţii din partea consumatorilor în ce priveşte calitatea şi etichetarea anumitor produse comercializate în marile lanţuri de hipermaketuri din România. Fie că este vorba de mâncare alterată descoperită de inspectorii ANPC, fie produse care nu corespund calitativ şi ca termen de valabilitate sau care au ingredinte falsificate intenţionat, comparativ cu datele trecute pe ambalaje, fie, mai grav, nu prezintă specificaţii de consum şi alerte sanitar-veterinare, punând astfel în pericol sănătatea clienţilor. Preşedintele InfoCons, Sorin Mierlea, ne oferă câteva recomandări pentru astfel de situaţii, într-un interviu exclusiv pentru România Liberă.

Recent, o clientă a cumpărat o legumă despre care a crezut că e turmeric, şi de fapt era vorba de cassava, o tulpină care, consumată în stare crudă, este otrăvitoare. Femeia a ajuns la cameră de gardă a unui spital şi a fost salvată de medici, dar consecinţele puteau fi tragice, şi, asta, din cauza lipsei de informare a magazinului respectiv. Ce se poate face într-un astfel de caz?  

Sorin Mierlea: Sunt multe cazuri de acest fel. Pe de-o parte, sper ca autorităţile publice de control să-şi facă mai bine datoria şi să controleze hipermarketurile şi supermarketurile mai constant, iar pe de cealaltă parte, consumatorul să fie mai atent şi mai responsabil cu privire la etichetare, şi nu în ultimul rând aceste mari lanţuri de magazine ar trebui să fie un exemplu de bune practici pentru agenţii economici mai mici. Etichetarea trebuie să ne pună la dispoziţie toate informaţiile ca să nu cumva să avem o problemă mai ales când discutăm despre alergeni, despre produse toxice, care ne pot pune în pericol sănătatea. Din această perspectivă, produsele agro-alimentare, dar chiar şi plantele de apartament – puţină lume ştie acest lucru – foarte multe dintre ele sunt foarte toxice şi acest caz apărut pe reţetele de socializare şi mediatizat în presă este un semnal important pentru autorităţi să înnăsprească controalele şi sancţiunile.

Cât de eficiente sunt aceste controale, dacă un retailer îşi plăteşte amenda, dar apoi îşi continuă activitatea în aceleaşi condiţii? Cum pot sancţiona clienţii aceste nereguli?

S.M.: Acţiunile de control trebuie să fie mult mai dese, iar rezultatele să fie mediatizate, pentru ca lumea, consumatorii, să afle despre aceste nereguli. Şi fiecare dintre noi, în calitatea noastră de cetăţeni, de consumatori, ar trebui să sancţionăm astfel de practici prin neachiziţionarea unor astfel de produse din astfel de magazine, pentru că stă în buzunarul nostru cea mai puternică sancţiune pe care putem să o dăm: în momentul în care nu mai mergem la cumpărături la magazinul respectiv, va exista o problemă. Şi, în paralel, trebuie să ne orientăm către magazinele serioase, care au produse de calitate şi îşi respectă clienţii, punându-le la dispoziţie toate informaţiile. În acest context, InfoCons a lansat o aplicaţie gratuită, prin care, scanând codul de bare al unui produs, oricine poate afla toate informaţiile care ar trebui să se regăsească pe eticheta produsului respectiv, are posibilitatea să facă o sesizare directă şi are la dispoziţie o consiliere tematică despre ce ar trebui să se regăsească pe o astfel de etichetă, dar şi informaţii concrete cu privire la drepturile şi obligaţiile de consumator. Şi dacă am descoperit că ceva este în neregulă, să sunăm la 021.9551, numărul unic pentru protecţia consumatorilor pe teritoriul României.

Citeşte şi: UPDATE București: Peste 800 kilograme de fructe și carne stricată, la Cora Lujerului 

Şi ce poate să facă în mod concret clienta care a prezentat pe Facebook cazul său, cu aşa-zisul turmeric, dar care era de fapt o tulpină otrăvitoare?

S.M.: Doamna respectivă în primul rand trebuie să facă o sesizare la ANPC şi să înceapă demersurile pentru obţinerea daunelor materiale şi morale prin instanţele de judecată, mai ales că de la 1 ianuarie 2007, de când România a intrat în Uniunea Europeană, taxa de timbru pentru consumatori este zero. O invit să ni se adreseze daca are de gând să-şi recupereze aceste daune. Trebuie să avem încredere, să mergem până la capăt pentru a găsi o formulă de reglementare prin astfel de mecanisme, nu doar pe zona de credite bancare să mergem la tribunal pentru obţinerea daunelor, dar şi în astfel de cazuri, pentru că daunele materiale şi cele morale sunt extrem de mari. Pentru acest lucru şi organizaţia noastră, InfoCons, pune la dispoziţie cu titlu gratuit partea aceasta de consiliere pentru demersurile în instanţă. 

Au fost semnalate şi cazuri de produse care nu aveau ingredientele menţionate pe ambalaj. De exemplu, Federaţia Asociaţiilor Apicole din România a publicat rezultatele analizelor pentru mierea de salcâm comercializată în două lanţuri de magazine şi s-a descoperit că acest produs conţinea de fapt rapiţă.

S.M.: Discutăm despre o fraudă alimentară. Aici este de două ori mai grav. În momentul în care încrederea consumatorului este zdruncinată prin faptul că sunt alimente false în raft, care ne pot pune în pericol sănătatea, şi controalele ar trebui să se înmulţească. De aceea, sunt utile testele comparative, pentru că în fiecare săptămână achiziţionăm independent din magazine produse şi le testăm comparativ în laboratoare (se regăsesc toate rezultatele pe site-urile infocons.ro şi testecomparative.ro), iar autorităţile, prin monitorizarea continuă, ar trebui să fie mult mai aproape de cetăţean, exact tocmai din această perspectivă. Acesta este un caz foarte grav. Încrederea consumatorului într-un produs este anulată, fiindcă mâine te poţi trezi că poate să fie cine ştie ce tip de carne alta decât cea menţionată pe ambalaj sau să existe anumite substanţe nocive. Ca principiu, este extrem de grav orice tip de înşelăciune prin mistificarea etichetei.             

De ce la noi se întâmplă astfel de nereguli ale unor mari retaileri care la filialele din occident nu şi-ar permite aşa ceva?

S.M.: În primul rând, cred că este o problemă şi de respectarea procedurilor. Era o vorbă, “suntem în România, şi asta e!”. Nu cred acest lucru, cred în respectarea procedurilor, monitorizarea şi mai ales sancţionarea drastică a celor care greşesc. Şi cea mai bună sancţiune este cea data de consumator unor astfel de practici. În celelalte ţări membre ale UE, aceste controale se fac la modul real şi constant. Cred că este momentul ca şi autorităţile publice din România, laboratoarele de referinţă, împreună cu organizaţiile pentru protecţia consumatorilor şi asociaţiile profesionale şi agenţi economici serioşi şi responsabili să înceapă să conştientizeze că aceste nereguli trebuie de îndată eliminate, fiindcă altfel se pot întâmpla cazuri foarte grave, cum s-a întâmplat în scandalul cărnii de cal, când a fost a fost, la fel, o mistificare a etichetei şi o înşelăciune la adresa consumatorului. La fel s-a întâmplat când o firmă din nordul ţării a falsificat eticheta la un produs tip spirt şi nişte cetăţeni din zona respectivă, neavând bani să-şi cumpere alcool, la un anumit preţ au cumpărat acest spirt şi au murit trei persoane. Deci se poate ajunge la cazuri extrem de grave. De aceea, este bine să cumpărăm din locuri special amenajate, să citim eticheta şi să cerem bonul fiscal pentru a avea dovada justificativă în cazul în care vrem să facem o reclamaţie.

Citeşte şi: Studiu privind calitatea conservelor din carne

Anul trecut, Ministerul Agriculturii a introdus obligativitatea afişării certificatului de producător de către comercianţii din pieţele agro-alimentare. Nu se poate face acelaşi lucru şi în hipermarket sau măcar să existe posibilitatea ca un client să ceară dovada provenienţei unui produs?

S.M.: În orice tip de magazin, fie de proximitate, fie un hipermarket, produsele trebuie să fie etichetate şi să aibă toate informaţiile nutriţionale afişate pe ambalaj. Dacă un client are o suspiciune are dreptul să solicite informaţii de la şeful de raion sau şeful de magazin, dar şi să facă o sesizare oficială, pentru că o astfel de suspiciune poate să ducă la descoperirea unei probleme la un anumit tip de produs, la un anumit lanţ de magazine.    

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...