12.8 C
București
luni, 22 aprilie 2024
AcasăSpecialInterviu cu scriitorul Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Române din Iaşi: ...

Interviu cu scriitorul Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Române din Iaşi: Nu am făcut rabat la calitate, iar spiritul european a rămas nealterat

Dinamic, perseverent și optimist, Dan Lungu a reușit să organizeze și anul acesta Festivalul Internațional de Literatură și Traduceri (FILIT) din Iaşi, convins fiind de importanța unor asemenea manifestări pentru ieșirea în lume a culturii românești.

Cum a ieșit această ediție din punctul lui de vedere și care este viitorul festivalului a declarat într-un interviu pentru „România liberă“ chiar Dan Lungu.

În ciuda tuturor greutăților, FILIT-ul a avut și a patra ediție. Discursul tău de deschidere a fost de așa natură încât oficialitățile au fost “obligate” să răspundă, primarul anunțând că fundația culturală este aproape gata. De ce este nevoie de această fundație pentru a continua? De ce platformă culturală?

Dan Lungu: Soluția înființării unei fundații culturale care să gestioneze FILIT-ul a fost rezultatul negocierii cu autoritățile locale în timpul crizei de anul trecut. La acel moment, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu și subsemnatul ­ne-am întâlnit pentru discuții cu reprezentații Consiliului Județean Iași și am pledat pentru o fundație cu mai mulți membri fondatori, printre care și două universități, pentru a scoate FILIT-ul de sub influența politică. Apoi, o fundație poate asigura o echipă stabilă, care să lucreze tot timpul anului și care să capitalizeze experiența de la un an la altul. Așa se întâmplă cu toate festivalurile mari din lume. Muzeul Național al Literaturii Române Iași, organizatorul actual, poate face multe lucruri minunate, dar pentru un eveniment de talia Festivalului Internațional de Literatură și Traduceri din 2014 trebuie mult mai multă flexibilitate.

Noi, la Muzeul Literaturii de pildă, nu putem încheia contracte care se vor desfășura peste un an sau doi, căci ar fi pe un buget neaprobat, ceea ce e ilegal. Or, cu marii autori așa se procedează, de regulă. Nu putem să ne apucăm de festival decât după aprobarea bugetului, prin februarie, martie sau chiar aprilie, adică foarte târziu. De asemenea, externalizarea unor servicii face ca în fiecare an să avem altă echipă de implementare, ceea ce e contraproductiv.

O fundație ar rezolva multe dintre aceste probleme, în plus s-ar putea ocupa în mod sistematic de atragere de fonduri din alte surse, scriere de proiecte de finanțare ș.a.m.d. Ei bine, fundația promisă nu a fost pusă pe picioare. De aceea am invitat la deschidere reprezentanții autorităților locale, să-și spună punctul de vedere în această chestiune, și am obținut noi promisiuni.

Gândirea FILIT-ului ca platformă culturală, cum s-a întâmplat acum, în 2016, are avantajul complexității și al derulării într-un timp mai îndelungat a activităților, ceea ce facilitează oarecum organizarea. Astfel, FILIT-ul este structurat pe mai multe proiecte culturale: rezidențele FILIT pentru autori și traducători, întâlnirile cu publicul și expozițiile FILIT, cu perioade relativ diferite de desfășurare.

Cum a decurs ediția din acest an din punctul tău de vedere? Festivalul și-a atins scopul? 
D.L.: A fost o ediție de revenire după ediția-protest de anul trecut, cu multe evenimente de calitate, care s-a bucurat de mare succes. Chiar dacă talia a fost ceva mai mică față de primele două ediții, nu am făcut rabat la calitate, iar spiritul european a rămas nealterat. Colaborarea cu Courrier International și obținerea Înaltului Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România ne-au bucurat foarte mult. Da, ediția și-a atins scopul, ne-am apropiat de cota de odinioară, dar, în absența unei soluții administrative pe termen lung, consider că e o victorie fragilă.

În ce măsură rezidențele culturale reprezintă un beneficiu pentru literatura română și scriitorii români? 
D.L.: Rezidențele literare, pentru autori sau pentru traducători, au o istorie veche în Europa și nu numai, cu rezultate recunoscute. Anul acesta, FILIT-ul a reușit să realizeze cea mai amplă rețea de rezidențe literare din Europa de Est, șase pentru autori români și douăzeci și șase pentru traducători străini, și suntem foarte mândri de acest lucru. Rezidențele pentru autori români sunt benefice deopotrivă pentru încurajarea creației contemporane și creșterea statutului autorului român. Rezidențele pentru traducători străini sunt absolut indispensabile pentru ca literatura română să intre într-un metabolism cultural european, pentru a face să circule și să fie receptate operele literare în diferite spații culturale. Limba română este una de circulație restrânsă, iar traducerea – de calitate, realizată de către nativi – reprezintă singura cale de a ajunge la publicul străin și de a fi luați în considerare în construcția canonului literar. Pentru Muzeul Național al Literaturii Române, rezidențele pentru traducători joacă un rol important și în promovarea patrimoniului literar pe care îl gestionează. Autori clasici, cum ar fi Eminescu, Creangă sau Negruzzi, sunt traduși în diferite limbi. De pildă, în acest moment, unele dintre poveștile lui Creangă sunt disponibile în franceză, germană, spaniolă, catalană,  poloneză, turcă sau bulgară, cărțile fiind publicate la Editura Muzeelor Literare. Cu aceste cărți și cu sprijinul Ministerului Culturii și al Institutului Cultural Român participăm la târguri internaționale de carte, mergând mai departe cu promovarea autorilor clasici. Așadar, iată, efectele rezidențelor merg mult mai departe decât se vede la prima vedere.

Ați dezvoltat anul acesta multe acțiuni în care au fost implicați liceenii ieșeni. Cât de activi sunt ei în festival? Cum au reacționat?
D.L.: Liceenii au fost revelația FILIT-ului încă de la prima ediție. Modul de colaborare cu ei este ceva mai sofisticat. Avem programul clasic destinat scriitorilor în licee, dar în același timp colaborăm și cu două cluburi de lectură extraordinare ale liceenilor, Alecart și Logos. De asemenea, în acest an am avut și un atelier de jurnalism cultural cu liceenii care fac parte din redacțiile revistelor școlare, deloc puțini la număr. În fiecare an, cei mai mulți dintre voluntarii FILIT vin din rândul liceenilor. Ne ajută și la organizare, dar și la promovarea online. Sunt inteligenți, citiți, entuziaști, plini de umor, e o mare bucurie să lucrezi cu ei. Sincer, nu pot să văd FILIT-ul fără liceeni.

Ce părere are sociologul care organizează acest festival versus scriitorul Dan Lungu și directorul Muzeului Literaturii? Mai sunt românii interesați să citească? 
D.L.: Sociologul evaluează impactul evenimentului și importanța lui pentru comunitate, directorul Muzeului urmărește organizarea și semnează documente, iar scriitorul încearcă să se bucure de atmosferă, de discuții și de calitatea evenimentelor. Firește, totul se întâmplă simultan. Cred că în acest moment identitatea culturală a Iașiului nu mai poate fi concepută fără FILIT, așa cum nu poate fi concepută fără Polirom. Acest festival are ceva fondator. A fost atât de bine primit de comunitatea ieșeană încât se vede că vine în întâmpinarea unor aspirații adânci. Nu e de mirare, fiindcă Iașiul are o cultură literaturocentrică, iar momentele lui de glorie națională sunt legate de mișcări literare, cum ar fi Junimea sau Viața Românească.
Numărul cititorilor și cumpărătorilor de carte a scăzut abrupt după 1989, cu o ușoară revenire înainte de criza economică. De aceea avem o piață de carte res­trânsă, dar cititorii entuziaști nu au dispărut cu totul. Pe unii dintre ei i-am întâlnit la FILIT, liceeni sau persoane în vârstă. Cred că un proiect cum este­­ FILIT-ul are un rol esențial în păstrarea gustului pentru lectură. Voluntarii FILIT, dincolo de activitatea concretă de organizare, cu această ocazie au devenit și cititori pe viață. 

Cum este percepută literatura română contemporană de către cititori?
D.L.: Foarte greu de spus… Literatura română contemporană este foarte diversă, ceea ce nu-i deloc rău, iar numărul cititorilor a scăzut semnificativ. Ce pot spune cu temei este că liceenii sunt deschiși spre ea și apreciază întâlnirile cu autorii. E o platformă pe care se poate construi.   

În România, este de trei ori mai greu decât în Vest să faci performanță

Te-ai hotărât să intri în politică. Ce te-a determinat? Ce a spus familia ta?
D.L.: Mda, nu a fost o decizie ușoară. Faptul că a venit o propunere concretă din partea unor oameni pe care îi aprecize, iar cu unii dintre ei am mai lucrat pe proiecte culturale a contat foarte mult. Experiența FILIT-ului a cântărit și ea foarte greu. Obstacolele birocratice, obtuzitatea, ambiguitatea legislației și multe alte frâne pe care le-am întâlnit în calitate de manager al FILIT-ului sau de director de muzeu m-au enervat de-a lungul timpului atât de mult încât dacă s-a ivit șansa să schimb lucrurile nu aveam dreptul să refuz. Un manager cultural în România trebuie să muncească de trei-patru ori mai mult decât unul din Vest pentru a obține aceeași performanță. Nu e normal! Dacă spuneam acum nu, nu mai aveam dreptul să mă plâng de nimic. Cred că pot contribui la schimbarea lucrurilor. Din fericire, Iașiul e un oraș cu propensiuni culturale, așa că oamenii sunt interesați de ceea ce pot face eu în această direcție. Recent, Iașiul a ratat titlul oficial de Capitală Europeană a Culturii, ceea ce e o lovitură rușinoasă, mai ales că nici măcar nu am intrat în turul doi. Trebuie să ne spălăm rușinea, să ne mobilizăm și să facem din Iași o capitală europeană a culturii, efervescentă, vie, cu proiecte ambițioase, de nivel internațional,  iar la asta chiar mă pricep. De asemenea, ca sociolog, îmi dau seama foarte bine de rolul culturii în mediul rural. Căminele culturale au fost lăsate de izbeliște într-o proporție covârșitoare. Pentru bibliotecile din mediul rural s-a mai făcut câte ceva, e drept, însă potențialul lor e mult mai mare. Nu există o viziune coerentă, strategii culturale, nu avem mecanisme de cheltuire eficientă a banilor în cultură la nivel de autorități locale, adesea selecția proiectelor nu este făcută de către profesioniști, nu se măsoară impactul proiectelor culturale, doar se decontează chitanțe, iar ambiguitățile din legile ce reglementează managementul și finanțarea în cultură lasă loc abuzurilor diferitelor tipuri de audit și, implicit, controlului politic asupra instituțiilor sau banilor. Dacă vrem performanță culturală, toate astea trebuie să dispară. De asta am acceptat să candidez pentru Senat din partea USR.

Crezi că, intrând în politică, scriitorul Dan Lungu va mai avea răgazul să scrie?
D.L.: Voi răspunde indirect: nici ca director de muzeu sau ca manager al FILIT-ului nu am prea mult timp…

Ce te-ar face să pleci din Iași, să te muți la București, de exemplu?
D.L.: Deocamdată, nimic. Nu am motive. Dacă va fi să fie, voi face naveta săptămânal.   

CURRICULUM VITAE

A absolvit Facultatea de Filosofie, Secția Sociologie-Politologie. Este membru în mai multe asociații profesionale atât din zona literaturii, cât și din cea a sociologiei. Printre cele mai cunoscute cărți scrise de el se numără „Sunt o babă comunistă“, tradusă în germană și franceză, „Cum să uiți o femeie“, „În iad toate becurile sunt arse“. Este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din Iași și în 2013 a organizat, alături de scriitorii Florin Lăzărescu și Lucian Dan Teodorovici, prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traduceri Iași.

Liceenii au fost revelația FILIT-ului încă de la prima ediție. Modul de colaborare cu ei este ceva mai sofisticat. Avem programul clasic destinat scriitorilor în licee, dar în același timp colaborăm și cu două cluburi de lectură extraordinare ale liceenilor, Alecart și Logos.“

Cele mai citite

Aeroport evacuat! Alertă cu bombă la Chișinău, a doua în două zile

Un zbor de la Londra către Chișinău a fost nevoit să schimbe ruta de urgență, îndreptându-se către aeroportul din Iași, după ce aeroportul din...

CSM București a învins Dunărea Brăila și câștigă Cupa României

CSM București a câștigat Cupa României la handbal feminin, învingând HC Dunărea Brăila cu scorul de 32-27 (17-13), în finala desfășurată duminică în Sala...

CNPP: 423.532 beneficiari de pensii şi indemnizaţii prevăzute de legi speciale, în martie 2024

Un număr de 423.532 de persoane beneficiau, în luna martie 2024, de pensii şi indemnizaţii prevăzute de legi speciale, conform datelor centralizate de Casa...
Ultima oră
Pe aceeași temă