Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ambasadorul Austriei la Bucureşti: "Aplicarea şi respectarea legii, dar şi o administraţie eficientă, reprezintă condiţii esenţiale pentru ca o ţară străină să investească în România"

Dorian Ilie 28.10.2012 - 22:55

Potrivit ultimelor date publicate de Banca Naţională a României volumul investiţiilor directe ale austriecilor în România se situează la peste 9 miliarde de euro, adică aproape 18% din totalul investiţiilor, ceea ce ...

Share

Potrivit ultimelor date publicate de Banca Naţională a României volumul investiţiilor directe ale austriecilor în România se situează la peste 9 miliarde de euro, adică aproape 18% din totalul investiţiilor, ceea ce clasează Austria pe locul doi în topul investitorilor străini, după Olanda. Despre relaţiile comerciale şi diplomatice ale României cu Austria, dar şi despre planurile comune de acţiune şi impactul crizei politice asupra investiţiilor austriece, am discutat cu Excelenţa Sa, domnul Michael Schwarzinger, ambasador al Republicii Austria la Bucureşti.

Relaţiile diplomatice dintre Austria şi România datează de mai bine de 80 de ani, la anul împlinindu-se 50 de ani de când reprezentarea diplomatică a fost ridicată la rang de ambasadă. Cum au evoluat relaţiile dintre dintre cele două ţări de-a lungul timpului şi care sunt bazele relaţiilor bilaterale?

Din 1945 şi până în 1955, Austria a fost ocupată de ţările care au dobândit victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, încheierea Tratatului de Stat a pus capăt ocupării străine readucând astfel Austriei, suveranitatea deplină. Câţiva ani mai târziu, România şi Austria au înfiinţat ambasade ca urmare a întemeierii relaţiilor bilaterale, însă cu toate acestea regimul comunist din România nu a permis dezvoltarea cu adevărat a unor relaţii diplomatice şi economice apropiate. În 1989 căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, a schimbat cursul istoriei ceea ce a oferit posibilitatea ca Austria să se alăture eforturilor internaţionale de sprijinire a tranziţiei regiunii de la o economie planificată la una de piaţă.

În 1995 Austria a aderat la Uniunea Europeană şi astfel a fost implicată în politicile UE cu privire la extindere, inclusiv în sprijinirea rezoluţia UE cu privire la aderarea România. Patru ani mai târziu, cu ocazia summit-ului UE din decembrie 1999 se lua decizia de începere negocierilor de aderare cu România. După anul 2000, economia austriacă a început să investească masiv în România, Banca Comercială Română şi Petrom fiind principalele ţinte la vremea respectivă. În momentul de faţă cel mai important proiect comun îl reprezintă strategia macro-regională la nivel de UE pentru bazinul Dunării. De asemenea, un alt proiect de mare importanţă pentru relaţiile bilaterale este conducta de gaz Nabucco.

Aţi mai locuit în Romania între anii 1992 şi 1995. Cum arată acum România faţă de începuturile anilor '90?


Împreună cu soţia mea şi cei doi copii, am fost martorul dezvoltării României în perioada 1992 - 1995, pe vremea aceea ocupând poziţia de consilier în cadrul Ambasadei Austriei. Ce pot să spun este că atunci România era o ţară săracă, însă când ne-am întors la Bucureşti, lucru care s-a întâmplat acum doi ani, am putut observa un progres uriaş faţă de perioada respectivă. Astăzi, România este un membru respectabil al NATO şi UE, menţine puternice legături economcie şi politice la nivel internaţional şi este activă din punct de vedere cultural peste tot în lume. Cred că cele mai multe progrese au avut loc în ceea ce priveşte standardul de viaţă şi sistemul social, chiar dacă unii se aşteptau ca aceste progrese să fie mult mai mari.

Spuneaţi că strategia UE pentru bazinul Dunarii este unul dintre cele mai importante proiecte comune dintre Romania şi Austria. Cum evoluează acest proiect şi care sunt priorităţile sale?

Pe 22 octombrie, miniştri din 14 ţări dunărene vor avea o întâlnire de lucru prin care se vor discuta aspecte cu privire la măsurile luate până în momentul de faţă. Coordonatorii din fiecare ţară lucrează deja la proiecte propuse în cadrul strategiei, aceştia urmând să se reunească în cadrul unei conferinţe care va avea loc la sfârşitul acestui an. În mod normal, toate aceste eforturi ar trebui să faciliteze accesul multor proiecte la fondurile structurale ale UE. Desigur proiectele care fac parte din structure mai ample, la nivel internaţional vor avea mai multe de câştigat. Una dintre priorităţile strategiei o reprezintă dezvoltarea turismului pe Dunăre, de aceea cred că porturile dunărene au nevoie de nave dar şi invers. De exemplu operatorii care oferă croaziere pe Dunăre au nevoie de oameni care să le indice locuri de interes turistic şi invers. Comerţul interior şi dezvoltarea transportului de persoane reprezintă alte priorităţi ale strategiei.

Austria este unul dintre principalii parteneri economici ai României fiind pe locul II în topul investitorilor străini în România, după capitalul investit. Cum au văzut investitorii austrieci criza politică din această vară?

În spatele fiecărei investiţii se află o analiză riguroasă. Aşteptările cu privire la profit sunt doar o parte din ecuaţie, în timp ce variabile precum condiţii stabile de desfăşurare a afacerilor, sunt mult mai importante. De altfel Consiliul Investitorilor Străini din România explică în termeni clar aşteptările investitorilor. În acelaşi timp există observatori străini care urmăresc scena politică românească şi modul cum aceasta aplică şi respectă legile ţării. Întrebarea multora este una simplă: cine anume în ţara aceasta luptă într-un mod convingător pentru legi mai clare, transparenţă şi împotriva corupţiei şi a managementului defectuos? Aplicarea şi respectarea legii, dar şi o administraţie eficientă, reprezintă condiţii esenţiale pentru ca o ţară străină să investească în România.

Care sunt cele mai importante investitii austriece în România şi cum credeţi că vor lua evolua acestea în perioada următoare?

OMV Petrom este cel mai mare plătitor de taxe la bugetul României. Încă de la intrarea sa pe piaţă OMV a reinvestit profitul său net în România, ultimul său proiect finalizat îl reprezintă inaugurarea centralei electrice de la Brazi, în apropiere de Ploieşti. Pe lângă investiţii importante în domeniul bancar şi cel al asigurărilor, companiile austriece sunt active şi în domeniul agriculturii, comerţului cu amănuntul şi industria de prelucrare.

Statul român ca orice alt stat poate face multe pentru a menţine şi stimula investiţiile directe străine, ceea ce reprezintă de fapt o măsură excelentă pentru creşterea competitivităţii şi a numărului de angajări în sectorul privat. Şansele ca investiţiile străine să evolueze într-o direcţie potrivită pe viitor depind în mare măsură de deciziile viitoare ale Guvernului. Este de datoria guvernelor viitoare să modernizeze întreprinderile publice, să creeze o infrastructură eficientă şi să mărească gradul de instruire profesională. Desigur viitoarele guverne vor avea sau nu vor avea capacitatea să facă acest lucru.

Conform datelor oficiale din octombrie 2011, valoarea schimburilor comerciale dintre Austria şi România a scăzut cu aproximativ 4,5%. Cum estimaţi evoluţia acestor schimburi pe termen mediu?

Ultimii ani au cunoscut o creştere formidabilă a exporturilor României către Austria. În 2011, pentru prima oara în istorie, exporturile au depăşit pragul de 1 miliard de euro, valoarea totală a schimburilor bilaterale ajungând la aproape 3 miliarde de euro. Văd în acest lucru o îmbunătăţire încurajatoare.

Ambasada Austriei se implică şi în proiecte sociale în România, unul dintre acestea fiind deschiderea primului magazin social din România, la Bucureşti. Ce ne puteti spune despre aceste proiecte?

Ambasada Austriei are tot timpul uşile deschise pentru persoanele care vor să dezvolte proiecte sociale. De altfel suntem foarte recunoscători sutelor de austrieci care de-a lungul deceniilor au ajutat persoane nevoiaşe din România. Sunt multe inţiative şi proiecte care sunt puţin cunoscute publicului, printre acestea numărându-se cele realizate de SOS Satele Copiilor în parteneriat cu organizaţia preotului Georg Sporschill. Împreună ei îngrijesc peste 400 de copii şi tineri în fiecare zi. Mai există organizaţia Austria pentru România din Agnita a lui Bärbel Schöfnagel, Fundaţia Turnauer cu magazine sociale în Bucureşti şi Satu Mare, şi în curând în Sibiu, asociaţia Caritas cu centre sociale importante în Timişoara şi Satu Mare. De asemenea aş vrea să mai menţionez existenţa Fundaţiilor Erste, Schweighofer şi Kronospan. Istoria acestor iniţiative s-a clădit pe un puternic simţ al solidarităţii, generozităţii şi filantropiei. Am un respect deosebit pentru oricine părăseşte în mod voluntar zona de confort a propriei existenţe şi alege să ofere ajutor acolo unde singura nevoie este aceea de a face bine.

Ce mâncare românească preferaţi? Aveti locuri favorite în România unde vă place să mergeţi?

Eu şi soţia mea avem multe locuri preferate în România, de exemplu ne place foarte mult în Sibiu. Sarmalele cu mămăligă sunt mâncarea mea preferată.

Viena este una dintre destinaţiile preferate ale românilor. Cu toate acestea Austria are şi alte locuri la fel de interesante şi accesibile. Ne puteţi recomanda câteva dintre acestea?

În primul rând recomand tuturor românilor să viziteze Austria, nu doar în timpul sezonului de ski, ci şi în timpul verii. Austria are lacuri mari şi frumoase, dar şi munţi precum cei din jurul staţiunilor Kaprun şi Zillertal care contribuie la crearea unui climat deosebit cu aer proaspăt şi sănătos chiar şi în timpul celor mai caniculare zile de vară.