Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Ne-a trebuit un an sa gasim finantari pentru coridorul IV"

Carmen Andrei 10.11.2005 - 00:00

Recentul Raport al Comisiei Europene privind domeniul Transporturi consemneaza: "Romania isi indeplineste angajamentele si cerintele care decurg din negocierile de aderare in domeniul politicii in transporturi si este de presupus ca va fi ...

Share


Recentul Raport al Comisiei Europene privind domeniul Transporturi consemneaza: "Romania isi indeplineste angajamentele si cerintele care decurg din negocierile de aderare in domeniul politicii in transporturi si este de presupus ca va fi gata sa-si asume obligatiile de stat membru pana la data aderarii cu conditia ca programul actual sa fie mentinut". O "bila alba" pentru acest segment economic, daca punem in balanta faptul ca anul 2005 a fost un an greu pentru infrastructura de transport. In primul rand, dupa schimbarea "garniturii" la inceputul anului, s-a modificat modul de abordare a proiectelor si programelor aflate in desfasurare. Si, ca de obicei, aceasta situatie duce la intarzieri. In al doilea rand, dar poate si cel mai grav, anul 2005 s-a remarcat prin precipitatiile diluviene care au afectat Romania din primavara si pana in toamna. Pe langa sutele de case daramate, zeci de sosele si sine de cale ferata au fost luate de ape.

- Care credeti ca a fost demersul dvs. cel mai important ca nou ministru al Transporturilor, avand in vedere perioada de preaderare in care ne aflam?
- Prioritar pentru mine in perioada aceasta a fost sa fac rost de bani pentru finantarea proiectelor aflate in derulare. La inceputul lui 2005, coridorul IV nu avea nici un euro finantare. De altfel, eu cred ca progresul esential a fost tocmai asigurarea surselor financiare pentru coridoarele paneuropene si pentru reteaua Trans Europeana de Transport (TEN) ce insumeaza 3.277 km pe infrastructura rutiera si 3.153 km pe cea feroviara. Probabil ca la acest moment sunt foarte putini romani care cunosc programul TEN, dar va asigur ca Uniunea Europeana este foarte interesata de dezvoltarea acesteia. Pentru reteaua rutiera, la acest moment am finalizat studiile tehnice si de fezabilitate care acopera integral coridorul IV. De exemplu, o portiune de mare interes, mai ales pentru romani, este cea cuprinsa intre Cernavoda si Constanta, care la momentul preluarii mandatului nu avea sursa de finantare. Am discutat cu Banca Europeana de Investitii (BEI), iar acum suntem intr-o faza avansata de evaluare a proiectului pentru a lua, speram inca din acest an, un imprumut de 187,5 milioane euro. Acest fapt ne va permite sa incepem lucrarile pe acest tronson, speram noi, cel mai tarziu in 2007, dupa ce vor avea loc licitatiile pentru gasirea antreprenorului. In ceea ce priveste tronsonul Fetesti-Cernavoda, lucrarile vor fi finalizate in luna august 2006, cu solicitarea catre antreprenor sa devanseze termenul in luna iulie. De asemenea, vor continua lucrarile pe tronsoanele Drajna-Fetesti. Tot in 2006 vor demara lucrarile la centura Aradului si la tronsonul Arad-Timisoara, la nivel de autostrada. De asemenea, vor fi incepute lucrarile la: centura Sibiu, centura Pitesti. In total, in 2006 vor fi construiti 141,7 km de autostrada, pentru care fondurile de finantare sunt asigurate de la BEI, ISPA si BERD. In ceea ce priveste reabilitare retelei TEN, in 2006 vor fi refacute si modernizate tronsoanele: Cluj-Dej-Bistrita-Campulung Moldovenesc-Suceava; Drobeta Turnu Severin-Bahna-Lugoj; Brasov-Sibiu; Craiova-Calafat-Drobeta Turnu Severin; Centura Craiovei; Petrosani-Simeria. Vor fi incepute lucrarile la variantele ocolitoare ale oraselor: Brasov, Bacau, Reghin, Medias si Targu Mures.

- Care sunt principalele proiecte care vor demara pe calea ferata?
- In 2006 vom incepe reabilitarea infrastructurii feroviare cuprinse intre Bucuresti si Constanta, care are o lungime de 223 km. Modernizarea va face posibila cresterea vitezei de circulatie a trenurilor de calatori la 160 km/h. Este adevarat ca traficul de marfa si de calatori va fi afectat. In acest moment se intocmesc grafice care sa permita derularea transportului operatorilor de calatori si marfa cu intarzieri cat mai putine. Se ia in calcul, pe cat posibil, ca lucrarile sa fie efectuate in pauzele de circulatie. Pentru calatori, pe timp de vara se vor atasa vagoane suplimentare la trenurile existente, urmand ca in zilele nelucratoare constructorii feroviari sa nu afecteze circulatia feroviara. Lucrarile se vor intinde pe o perioada de doi-trei ani. Cu aceeasi problema ne vom confrunta si pe tronsonul Campina-Predeal, de 48 km, care va intra in reabilitare tot in 2006 si este estimat sa dureze tot doi ani. Pe langa aceste proiecte se vor adauga, desigur, lucrarile neterminate de reconstructie a infrastructurii feroviare afectate de inundatiile din 2005.

- Care este opinia observatorilor europeni in ceea ce priveste transportul fluvial si maritim?
- In ceea ce priveste transportul maritim datele sunt incurajatoare, in Raport consemnandu-se ca pe primele noua luni din acest an nu s-au inregistrat nave sub pavilion romanesc retinute. In privinta transportului fluvial, Uniunea Europeana ne solicita pastrarea constanta a adancimii Dunarii. In acest sens, in 2006 vor incepe lucrari de asigurare a adancimii minime la Calarasi si Braila, in valoare de 17 milioane euro, finantate din fonduri ISPA. De asemenea, va fi finalizat Sistemul de Urmarire si Dirijare a Navelor pe tot parcursul romanesc al Dunarii, fiind astfel primii din Europa Centrala si de Est si al doilea stat dupa Austria care implementeaza acest sistem, care il va inlocui pe cel existent, in cascada: Dunare, Canal Dunare-Marea Neagra, Port Constanta, creand astfel un sistem national. Astfel, vor fi amplasate sisteme de urmarire si dirijare in porturile: Sulina, Tulcea, Tulcea-Isaccea, Galati, Braila, Cernavoda, Harsova, Calarasi, Turnu Magurele, Giurgiu, Corabia, Bechet, Oltenita, Calafat, Turnu Severin, Orsova, Moldova Noua.
In ceea ce priveste parcursul Dunarii, in 2006 vor incepe lucrarile la terminalele de pasageri in porturile Moldova Noua si Orsova si se va finaliza cel din Tulcea. Mai avem in vedere achizitionarea unui ponton de pasageri pentru desfasurarea de formalitati vamale pe spatiul Schengen.
In Portul Constanta incep lucrarile la terminalul de barje. Costurile sunt estimate la 24 milioane euro, ce vor fi asigurati dintr-un imprumut de la BERD. De asemenea, vor continua lucrarile la terminalul de containere faza a II-a si a III-a, ceea ce va duce la o crestere a capacitatii de prelucrare la 900.000 containere/an. In acest an se apreciaza ca vor fi prelucrate circa 500.000 containere. S-a luat in considerare si cresterea capacitatii de transport feroviar in Portul Constanta si se studiaza posibilitatea transportului pe calea ferata cu trenuri specializate pentru containere pe ruta Constanta-Bucuresti-Budapesta, avand in vedere solicitarile venite din partea tarilor vest-europene.

- Care sunt noutatile din sectorul aeronautic?
- Anul ce vine va aduce Companiei Nationale Aeronautice TAROM doua aeronave Airbus 318 noi. Din pacate, cu ele nu vom reusi sa reluam cursele Bucuresti-New York si consider ca din acest punct de vedere nu mi-am indeplinit obiectivul, dar continuam sa cautam solutii financiare pentru a restabili acest zbor. Ruta a fost deservita de cele doua Airbusuri 310 lung curier, care dupa ce au fost retrase de la zbor nu au mai fost intretinute. Momentan, costurile de omologare pentru zbor si cele de operare sunt prea mari pentru a face profitabila aceasta reluare.
In 2006 vor continua lucrarile de extindere a capacitatii la Aeroportul International Henri Coanda din Bucuresti si vor incepe lucrarile de reabilitare a pistelor la aeroportuluile de la Constanta si de la Baneasa.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...