Obiectivul Departamentului de Comert Exterior este cresterea exporturilor cu 15% in anul 2006. Potrivit ministrului delegat pentru Comert, cresterea trebuie sa se bazeze pe exportul de produse cu valoare adaugata mare, investitiile in calitate si brandingul sectoarelor cu potential la export (mobila, IT&C, confectii, vie-vin, componente auto etc.). In acelasi timp, Iuliu Winkler mai crede ca Romania are posibilitatea sa intre pe nise de piata, sa tinteasca acei consumatori care asociaza calitatea cu pretul.
– Cum va influenta aderarea Romaniei la Uniunea Europeana schimburile comerciale ale tarii noastre si in special exporturile?
– Intrarea noastra in Uniunea Europeana va insemna aderarea la un nou cadru juridic al relatiilor comerciale externe. Acesta consta in angajamentele comerciale bilaterale, multilaterale si autonome ale Comunitatii Europene, care la data aderarii vor deveni si angajamente ale Romaniei. Impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe si in coordonare cu Comisia Europeana, am definitivat procesul de evaluare a cadrului juridic bilateral in domeniul comertului si cooperarii economice din perspectiva compatibilizarii acestuia cu dreptul comunitar. In prezent are loc un proces intens, care va continua in intreg anul 2006, de modificare si adaptare a cadrului nostru juridic in domeniul comertului cu acquis-ul comunitar. Analizand efectele pe care integrarea le-a avut asupra celor zece noi state membre UE, in ceea ce ne priveste putem sa fim optimisti si putem spera intr-o crestere importanta a exporturilor si dupa momentul aderarii. Sigur, pentru aceasta va trebui ca economia romaneasca sa-si continue restructurarea si sa devina din ce in ce mai competitiva. Pentru perioada 2005-2008 se preconizeaza o crestere economica cumulata pentru Romania de aproximativ 25%. In aceste conditii va trebui sa mentinem exportul ca unul din motoarele cele mai importante pentru realizarea acestei cresteri economice.
– Ati mentionat ca exporturile trebuie mentinute ca unul din motoarele cele mai importante pentru realizarea cresterii economice preconizate pentru anii urmatori. Cu ce anume alimenteaza Departamentul de Comert Exterior acest “motor” pentru a da randamentul cel mai bun?
– Fondurile guvernamentale pentru anul 2005 destinate sustinerii si promovarii exporturilor se ridica la o valoare de 4 mii miliarde de lei. Departamentul de Comert Exterior administreaza un program de promovare a exporturilor prin care firmele romanesti sunt sustinute financiar sa participe la targuri si expozitii internationale; sunt finantate studii de piata, reprezentante si misiuni economice, oferte de export, mate-riale de promovare. La Ministerul Economiei si Comertului mai exista un program de crestere a competitivitatii industriale. In anul 2005 Eximbank a pus la dispozitia societatilor comerciale instrumente financiare de sprijinire in valoare de aproximativ 3.400 miliarde de lei. Acestora li se mai adauga si programele “Dezvoltarea exportului IMM” (gestionat de Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie), “Prime de export la produse agroalimentare” si “Competitivitate produse agroalimentare” de la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
Capitalul Eximbank a fost majorat in aceste zile cu 70 milioane RON, ceea ce inseamna o dublare a capitalului social al bancii. Majorarea va contribui la cresterea potentialului bancii de a sustine exporturile romanesti prin cresterea limitei de expunere aferente agentilor economici exportatori si, respectiv, a limitelor de risc pe tarile partenere care inregistreaza un grad de risc comercial si politic peste medie. In acest context, creste flexibilitatea decizionala a Eximbank, care ofera produse bancare complexe, competitive cu celelalte banci comerciale. Pe de alta parte, pe langa sprijinul pe care-l acorda statul roman prin programe de competitivitate, de sustinere sau de promovare a exporturilor, firmele romanesti trebuie sa puna accentul pe modernizarea proceselor de productie, pe investitii in tehnologii de ultima ora, pe certificarea calitatii produselor, pe imaginea produselor. Concurenta pe piata externa este acerba, iar normele de calitate si de siguranta a consumului sunt foarte stricte. Daca exportatorii romani nu vor investi in calitate si imagine, exista riscul sa piarda inclusiv consumatorii de pe piata interna, in conditiile amplei deschideri a pietei, care se va produce dupa integrarea in UE.
Deficit de 9,5 miliarde de euro
– Sunt aceste programe eficiente, in conditiile in care importurile continua sa depaseasca exporturile?
– Mentinerea unui ritm de crestere a importurilor superior celui al exporturilor a alimentat adancirea deficitului balantei comerciale, care s-a ridicat in intervalul ianuarie-septembrie la 6,6 miliarde de euro. Pana la sfarsitul anului se estimeaza ca acesta va ajunge la 9,5 miliarde de euro, urmandu-si trendul ascendent si anul viitor. Desi exporturile au crescut pe parcursul acestui an, atingand cifre-record pentru ultimii 15 ani, ele s-au mentinut totusi la un nivel sub asteptari. Aceasta in conditiile in care pe principalele piete partenere cresterea economica si consumul final au fost mai putin favorabile decat se anticipa, iar cererea de import pe aceste piete s-a redus. Pe de alta parte, importurile au crescut, raspunzand unor nevoi interne de consum industrial si individual. Solutia scaderii deficitului comercial nu o constituie reducerea sau blocarea, prin mijloace administrative, a importurilor, ci stimularea exporturilor atat prin eforturile proprii ale operatorilor, cat si prin utilizarea mai eficienta a instrumentelor de promovare de care dispunem. V-as da un exemplu. Se spune de multe ori ca fondurile destinate sprijinirii exportatorilor nu sunt suficiente. Este foarte interesant insa sa constatam ca gradul de utilizare a acestor fonduri a fost cu totul nesatisfacator in anii precedenti. Astfel, in 2003 si 2004 fondurile disponibile prin programul gestionat de Departamentul de Comert Exterior au fost utilizate in proportie de 51%, respectiv 53%. Si in acest an am pus la dipozitia exportatorilor o multitudine de instrumente, finantarea participarii la targuri si expozitii, a studiilor de piata, a misiunilor economice. Printr-o ameliorare a diseminarii informatiei si a dialogului cu mediul de afaceri, estimam ca gradul de utilizare in 2005 sa fie de aproximativ 90 de procente. Eu consider ca toate programele destinate dezvoltarii exporturilor sunt bune si eficiente. Cel pe care-l gestionam noi a insemnat, ca valoare, echivalentul in lei a 3,5 milioane de euro, iar angajamentele la export ale firmelor care au participat la targurile si expozitiile sustinute cu fonduri din programele de promovare depasesc suma de 170 milioane de euro.
Sapte domenii strategice de export
– Avand in vedere contextul european, si anume consolidarea relatiilor economice cu UE, care sunt pietele cu potential spre care se pot orienta producatorii romani si care dintre aceste piete in prezent nu sunt suficient valorificate?
– Pe parcursul unui an, peste 400 de specialisti au lucrat la elaborarea unui document in parteneriat public-privat, care este Strategia Nationala de Export. Documentul, primul de acest fel in Romania, a fost supus dezbaterii publice, iar in prezent suntem in faza de a-l inainta spre aprobare Guvernului. Prin studiul efectuat am definit domeniile cu potential la export, prin care putem sa crestem, in perioada urmatoare, mai accelerat fluxul de produse dinspre tara noastra spre pietele externe. Sectoarele prioritare au fost identificate in functie de posibilitatile de dezvoltare, resursele naturale si umane, infrastructura existenta, capabilitatea de productie orientata catre export si de mediul de afaceri. Domeniile considerate strategice sunt: tehnologia informatiei, componentele auto, confectiile, constructia de masini, vinul, mobila, turismul. Sunt domenii in care Romania a reusit sa se afirme si sa-si castige o pozitie pe multe piete ale lumii. Aceste pozitii vor trebui consolidate printr-o oferta inalt competitiva, sustinuta prin calitate si seriozitate. In acelasi timp, Romania va trebui sa recastige pozitia pe piete candva traditionale, precum cele din Orientul Mijlociu, China, India si tarile mediteraneene. Reorganizarea retelei externe pe baza conceptului centrelor de expansiune economica, pe care am inceput-o in acest an, are in vedere tocmai mai buna cunoastere a necesitatilor si exigentelor pietelor-tinta, identificarea domeniilor cu un inalt grad de complementaritate pentru industriile romanesti, identificarea operativa a cererilor, a sectoarelor de “nisa”, care ar putea oferi avantaje competitive produselor romanesti, in conditiile cresterii vitezei de reactie a operatorilor economici romani pentru valorificarea oportunitatilor pietei externe.
– Si cum pot exportatorii sa fie competitivi?
– Calitate si imagine. Aceste doua concepte nu sunt simple mituri. Sunt cele mai importante componente ale lumii in care traim. Calitatea unui produs, constatata dupa ce acesta este cumparat, fidelizeaza clientul. Dar fara o imagine corespunzatoare, si ma refer la ambalaj, logo, promovare, cumparatorul nu va alege niciodata produsul tau dintr-un raft deja plin. Avand in vedere acest criteriu de selectie, am demarat cateva programe propuse in Strategia Nationala de Export. Primul este destinat sectorului vie-vin, pentru care programul de branding a inceput. Vrem ca prin vin sa exportam nu doar produsul, ci si traditia si obiceiurile romanesti. Am inceput, de asemenea, discutiile cu reprezentanti ai sectorului privat si pentru brandingul sectorului de tehnologie a informatiei. Pentru ca, dupa participarea firmelor romanesti de profil la patru targuri internationale in acest an, specialistii au considerat ca Romania se poate transforma intr-un centru de putere in domeniu, avand avantajul unei traditii in matematica, fizica, informatica si limbi straine. Vom mai lansa programe de branding pentru mobila si confectii.
– Produsele de imbracaminte si incaltaminte sunt fabricate in mare parte in regim lohn. Cu ce vor putea fi inlocuite acestea in productia de export?
– Contributia pe care o are industria usoara (textile, imbracaminte, piele) in economia romaneasca este substantiala. In anul 2004 insemna 5,5% din PIB, 9,9% din productia industriala si 34% din exporturi. Daca in anul 1999 valoarea exporturilor era de 2.913 milioane de dolari, in 2005 s-a dublat. In pofida contributiei pe care o are, valoarea adaugata in acest sector este foarte redusa tocmai pentru ca cel mai mult se produce in sistem lohn, avantajul competitiv bazandu-se pe forta de munca ieftina. Pentru perioada 2005-2009 ne-am propus sa mutam gradual accentul de pe sistemul lohn pe design si marketing. Este foarte clar ca e dificil sa concuram cu produse fabricate in China, Turcia sau India, care sunt foarte accesibile la pret, exportul fiind bazat pe forta de munca mult mai ieftina. Viitorul industriei usoare inseamna acapararea niselor existente pe pietele externe. Prin marca si pret va fi vizat acel segment al populatiei care cauta calitatea si care isi permite sa cumpere produse mai scumpe. Reorientarea productiei de export este prevazuta in Strategia Nationala de Export si pentru sectorul lemnului, prin sustinerea exportului de mobila si alte produse derivate din lemn, inalt prelucrate, in detrimentul exportului de lemn brut si cherestea.
– Care sunt in prezent principalele categorii de produse pe care Romania le exporta si spre ce zone geografice se indreapta ele?
– La export Romania continua sa fie specializata, cu precadere, in sectoarele care utilizeaza intensiv fie forta de munca (imbracaminte, incaltaminte si mobila), fie resursele naturale (produse siderurgice, lemn si metale neferoase). Aceste grupe de produse, desi si-au incetinit ritmul de crestere, cumuleaza inca circa 50% din exporturile Romaniei. Potrivit rezultatelor pe perioada ianuarie-septembrie 2005, s-a inregistrat o crestere a exportului in sectorul constructiei de masini, de produse chimice si mase plastice. In acelasi timp este foarte importanta tendinta de diversificare a exporturilor prin cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata mai mare. Principalul partener comercial al Romaniei este UE, cu o pondere de 67,7% la export si 62,3% la import. Intr-un clasament pe tari la export, pe primul loc este Italia, cu 19,9%, urmata de Germania (14%), Turcia (7,9%), Franta (7,4%), Marea Britanie (5,4%), SUA (4,2%), Ungaria (4%), Austria (3,0%), Olanda (2,6%), Bulgaria (2,5%), Spania (2,5%) si Grecia (2,1%). In cazul importurilor clasamentul este putin diferit. Cel mai mult importam din Italia (15,6%), Germania (14%), Federatia Rusa (8,2%), Franta (6,8%), Turcia (4,8%), R.P. Chineza (3,8%), Austria (3,7%), Kazahstan (3,5%), Ungaria (3,3%), Polonia (3,0%), Marea Britanie (2,88%) si SUA (2,8%).
– Care sunt previziunile pentru anul viitor?
– Anul 2006 va insemna continuarea procesului de pregatire in vederea adoptarii si aplicarii, dupa data aderarii, a aquis-ului comunitar. Aceasta va presupune, pe langa propria pregatire, continuarea si intensificarea dialogului cu mediul privat. Daca anul acesta am reusit o premiera, elaborarea Strategiei Nationale de Export – mentionez aici ca documentul nu este o strategie guvernamentala, ci o strategie a parteneriatului dintre mediul de afaceri, asociatiile profesionale si ale exportatorilor si institutiile guvernamentale -, incepand de anul viitor va trebui sa trecem la aplicarea ei. In 2006 vom continua programele de branding, vom eficientiza sistemul de promovare a exporturilor si vom intensifica cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea tuturor masurilor de crestere a exporturilor. Tinta Departamentului de Comert Exterior este o crestere a exporturilor cu 15%.
