Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Cand am preluat functia, am gasit 9.000 de locuinte incepute fara a exista acoperire bugetara"

Romulus Cristea 17.11.2005 - 00:00

- Interviu cu Laszlo Borbely, ministru delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, in cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului Laszlo Borbely a mai detinut functia de secretar de stat, in fostul Minister al ...

Share

- Interviu cu Laszlo Borbely, ministru delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, in cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului Laszlo Borbely a mai detinut functia de secretar de stat, in fostul Minister al Lucrarilor Publice si Amenajarea Teritoriului, in perioada anilor 1996-2000. Este membru UDMR din 1990 si parlamentar din anul 1991, cu exceptia legislaturii 1996-2000. In cadrul MTCT sunt derulate o serie de programe importante privind constructia de locuinte si sali de sport, reabilitarea termica si consolidarea imobilelor multietajate si altele.

Una din putinele tari care construiesc locuinte din banii de la buget

- Estimarile facute in baza informatiilor provenite de la consiliile locale arata ca, la nivelul intregii tari, ar exista o cerere de circa un milion de locuinte. In ce masura programele derulate si coordonate de MTCT raspund acestor solicitari?
- Sunt anumite estimari mai mult sau putin reale, dar este foarte clar ca exista o cerere foarte mare de locuinte, mai ales daca acestea sunt oferite spre inchiriere, practic pe gratis. In astfel de conditii, normal, aproape fiecare doreste sa aiba acces la o astfel de locuinta. Suntem una din putinele tari din aceasta parte a continentului care s-a angajat sa construiasca locuinte aproape exclusiv din bani proveniti de la bugetul de stat. In alte tari sunt alte modalitati de abordare - se da o dobanda subventionata cand tinerii cer credit de la o banca, iar autoritatile publice locale sunt mult mai implicate in acest proces. La noi, capacitatea financiara e mai scazuta. S-a pornit acest program, care este un program bun si care trebuie continuat. Este agreat si de institutiile financiare externe. In perioada 2000-2004 a fost contractat un prim imprumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si acum am reusit sa extindem programul, sa luam un nou imprumut de 140 milioane de euro. Partea romana vine cu 70 milioane de euro, deci totalul sumei va fi de 210 milioane euro pentru urma-torii trei ani. Acesti bani inseamna circa 5.500-6.000 de locuinte receptionate pe an. La sosirea mea la minister, am gasit peste 9.000 de locuinte care nu aveau acoperire bugetara pe anul acesta. Am gasit 200 miliarde lei care nu au fost platite anul trecut, componenta locala la acest credit cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Suma a fost platita anul acesta. Deci a fost grevat fantastic bugetul pe anul acesta, cu datoriile sau restantele de anul trecut. Am facut inventarul si ne-am dat seama ca nu putem continua cu 9.500 de locuinte, am sistat constructia in cazul a 3.500 din acestea. Totusi, cu acest buget pe care l-am mostenit sper sa putem termina aproximativ 4.000 de locuinte. Nu trebuie facute promisiuni si sa nu te tii de cuvant, asa cum s-a procedat anul trecut, intr-o veselie, cand s-a facut campanie electorala si s-a pornit in mai multe locuri constructia de locuinte doar pentru a se arata ca s-a urnit un program. Trebuie sa te tii de cuvant! Am sistat constructia la 3.500 de locuinte anul acesta, dar la restul platim la timp constructorul, si nu au existat probleme incepand din lunile aprilie-mai a.c., perioada pana la care s-au clarificat unele situatii.
Pentru anul viitor, nu numai ca lucrarile sistate vor fi repornite, dar vom demara si noi locuinte, circa 7.500-8.000 vor fi in lucru. Este un program bun. Evident, programul de credit ipotecar e altceva, este destinat unor segmente de populatie care pot sa faca un avans pentru o locuinta. Am mai schimbat statutul Agentiei Nationale pentru Locuinte, care era un "actor" privilegiat pe piata creditului ipotecar. Am eliminat sub-ventiile, nu se mai dau cei 20%. Este insa o institutie care este in legatura cu autoritatile publice locale si care, probabil, va merge in continuare cu creditul ipotecar, cu circa 250-300 de locuinte predate pe an.

O rezerva de case pentru situatiile de criza

- La inceputul anului, dupa primul val de inundatii, v-ati angajat ferm sa respectati un termen (30 noiembrie a.c.), pentru reconstructia caselor distruse de ape. In ce stadiu sunt lucrarile si ce se face pentru sinistrati?
- Anul acesta, numai din bugetul ministerului am alocat circa 12 milioane de euro pentru reconstructia caselor distruse de inundatii. In total, de la bugetul de stat, pentru toate locuintele distruse si cheltuielile prevazute pentru casele provizorii tip modul, suma se ridica la 45 milioane euro. In prima perioada am fost mai optimisti, dupa ce a fost primul val de inundatii in aprilie-mai a.c., in Timis. Ne-am angajat in reconstructia caselor cazute si nu a fost ceva simplu: timp de doua luni, apa a baltit in unele localitati. Trebuiau eliberate amplasamentele. Dar vom termina. Circa 880 de case vor fi gata pana la sfarsitul lu-nii noiembrie a.c., inceputul lunii decembrie a.c. In celelalte zone, am dat materiale de constructii si ne-am angajat la unele cheltuieli cu manopera, cu transportul. Aco-lo, responsabilitatea este a prima-riilor. Unii s-au miscat mai bine, altii mai incet. De aceea, la patru localitati stramutate, unde erau peste 100 de case care trebuiau reconstruite, ne-am angajat sa mai dam bani, sa lucram noi impreuna cu primariile, cu unii constructori care sa finalizeze. In localitati precum Gura Vaii, judetul Bacau, s-a reusit foarte greu gasirea unui amplasament si va trebui sa venim cu modulele (locuintele provizorii) in care sa stea oamenii, care nu au unde sa stea peste iarna. La Vadu Rosca, de exemplu, vom reconstrui cele 141 de case la care ne-am angajat si care vor fi terminate pana la sfarsitul lunii noiembrie a.c. In general, totul a fost in functie de cum a evoluat situatia din teren si avem in vedere ca pentru amplasamentele nefinalizate sa oferim locuinte provizorii. Termenul va fi respectat.
- Constituirea la Rezervele de Stat a unui stoc de case modulare nu ar fi o solutie rezonabila pentru rezolvarea unor probleme in cazul unor dezastre?
- Rezerva va fi constituita. S-a adoptat o hotarare de Guvern saptamana trecuta si pana la data de 8 decembrie a.c. sper sa ne tinem de cuvant si vor fi achizitionate 400 de module, din care maximum 180-190 vor trebui trimise in teritoriu. Deci 400 de astfel de module vor fi la Rezervele de Stat. In paralel, eu am avut o initiativa pe care, din pacate, din pricina inundatiilor, a trebuit sa o aman, dar in decembrie a.c. vom avea o prima intalnire cu cei interesati in ceea ce priveste tehnologiile noi. Am observat o reticenta foarte mare fata de tehnologiile noi, case din schelet metalic, case cu structura din lemn etc. Unele sunt foarte utile, izolatia e buna, costul nu e mai mare, se pot ridica mult mai repede. De anul viitor vom incepe unele proiecte cu tehnologii noi, moderne.

Peste 3.000 de imobile expertizate in Capitala

- Programul de reabilitare, mai precis consolidare a locuintelor supuse riscului seismic a demarat in perioada anilor 1996-2000, cand dumneavoastra erati secretar de stat la fostul MLPAT. S-a afirmat in repetate randuri ca exista fonduri suficiente. De ce, cu toate acestea, imobilele consolidate se pot numara pe degetele de la doua maini?
- Totul este din cauza ca relatiile sunt foarte anevoioase cu asociatiile de proprietari. In plus, nu sunt in responsabilitatea noastra relatiile cu aceste asociatii. Inca este o conceptie centralizata a acestor lucruri. Responsabilitatea legislatiei si a comitetelor de urgenta care se stabilesc la nivel de primarii si prefecturi este una, iar relatiile cu asociatiile de proprietari, toate hartiile, diligentele, documentare se fac la primarii. Eu nu pot sa dau bani pana cand primaria nu vine si nu face dosarul, si chiar eu cred ca ar fi interesant sa se puna astfel de intrebari la primariile de sector si primaria generala, pentru ca noi, de ani de zile, am avut numeroase discutii si le-am cerut sa discute cu asociatiile proprietarilor. Acum nu mai e vorba de 100%, ci doar jumatate plus unul din proprietarii unui imobil poate sa decida consolidarea. Avem lista cu cele 112 imobile expertizate si incadrate la gradul l de risc seismic si am facut expertize la peste 3.000 de locuinte numai in Bucuresti. Expertiza e din banii de la bugetul central, proiectarea la fel, iar executia, la familiile unde venitul lor e sub salariul mediu la nivel national, se realizeaza din bugetul central. Cei carora au peste venitul mediu li se acorda un imprumut cu dobanda zero pe 25 de ani. Foarte greu merg lucrurile. Acum avem o lista, cu un total pe tara, de 47 de cladiri, evident cladiri mari. Consolidarea unei asemenea cladiri dureaza doi ani. La 18 imobile proiectarea este terminata si la alte 10 am pornit din nou executia. Unele sunt consolidate, altele in curs de consolidare, vom urni lucrurile. Este un numar mic. Dar avem banii si-i putem oferi pentru consolidare. Am decis sa initiem o campanie mediatica in ceea ce priveste consolidarea acestor cladiri, va fi introdus un manual separat in scoli in legatura cu ce inseamna un cutremur si, foarte important, cum trebuie sa ne pregatim. Am discutat cu asociatia proprietarilor si vom avea, la nivel de Capitala, o intalnire sa luam in calcul ce modificari legislative ar trebui sa fie facute. Cei care nu inteleg in repetate randuri ca trebuie sa efectueze o consolidare vor fi supusi unor sanctiuni.
- Ce se face in cazul celor 85 de imobile de interes public care necesita consolidare si despre care se tot fac referiri tot din perioada anilor 1996-2000?
- E vorba despre un program sprijinit de Banca Mondiala. Anul acesta deja s-au facut primii pasi, vom avea licitatie si la inceputul anului viitor pentru 22 de imobile foarte complexe, cele mai multe din Bucuresti. In total, la nivelul tarii sunt 85 de cladiri in aceasta situatie care sunt cuprinse intr-un program care se deruleaza pana in anul 2009. Au fost discutii anevoioase, trebuiau cautati bani. Banca Mondiala pentru prima oara a dat un sprijin (au fost dati bani pentru mai multe componente, la mai multe ministere) si dintr-un total de 210 milioane dolari noi avem 70 milioane dolari. Acum s-a demarat programul, trebuie sa ne miscam foarte repede pentru ca e vorba despre cladiri foarte mari, cladiri publice, spitale, primarii si altele.
- Care este stadiul programului de reabilitare termica a imobilelor cu destinatia de locuinta? Blocurile de locuinte din Romania consuma de doua ori mai multa energie decat cladirile din Uniunea Europeana...
- In acest an sunt cuprinse in program 26 de cladiri din Bucuresti si din tara. Sunt doua programe, dar si aici ar trebui schimbat cate ceva. In primul rand, continuam acest program. Va urma o campanie, in relatia cu asociatiile de proprietari, care trebuie sa inteleaga ca acum dam noi 25% din executie si restul - 75% - ei, dar iarasi printr-un credit cu dobanda zero. Este si o problema: fiecare locatar trebuie sa fie de acord. Va trebui gasita o modalitate sa sensibilizam si autoritatea publica locala cum e in alte zone, astfel incat sa contribuie si ei. Vom primi bani de la Uniunea Europeana, s-a facut lobby puternic din partea fostelor tari socia-liste. Dupa ce vom discuta cu asociatiile de proprietari vom schimba legea, eventual vom constitui un fond de garantare, pentru ca nu se doreste sa se ipotecheze cladirile. E foarte greu la un bloc, daca doua-trei persoane nu vor sa plateasca. Va trebui sa modificam legislatia. La reabilitarea termica exista unele precizari legislative clare, va fi introdus certificatul energetic, dar pana cand nu lamurim asociatiile de proprietari cat de important este acest program lucrurile nu vor merge cum trebuie. Trebuie sa inteleaga ca pe termen mediu recupereaza banii. Mai avem un grant elvetian de circa 4 milioane euro pentru cladiri publice care vor fi reabilitate in judete, cam 25 de imobile.

"S-a construit intr-o veselie si fara autorizatie"

- Care este stadiul elaborarii hartilor de risc?
- Exista legislatia care obliga la elaborarea hartilor de risc. Insa la inundatiile care au fost anul acesta oricum hartile de risc nu ajutau la nimic, pentru ca a fost ceva incredibil, o cantitate foarte mare de apa cazuta in urma ploilor. Dar asta nu inseamna ca nu trebuie finalizate hartile de risc si sa efectuezi lucrarile necesare. Este important pentru ca macar sa incercam sa evitam inundatiile. Din deplasarile mele am constatat ca in multe localitati si cu ochiul liber poti sa vezi, fara nici o harta de risc, ca in albia raului nu ai cum sa dai autorizatie de construire. Din pacate, s-a construit intr-o veselie si fara autorizatie. Revenind la hartile de risc, consiliile judetene au obligatia de a le finaliza. Intr-o prima faza, care e mai simpla, s-au finalizat documentatiile in 27 din cele 41 de judete. Noi am acordat bani si vom acorda si anul viitor circa 40 miliarde de lei vechi pen-tru a finaliza aceasta prima faza. Dupa asta vine greul, cand trebuie sa faci o serie de masuratori pentru acele harti numite de hazard: se calculeaza pe termen mai lung probabilitatea unor dezastre. Dar, daca in prima faza sunt identificate acele terenuri care sunt periculoase, se pot lua masurile care se impun, in general pentru stabilizare, dig, alte lucrari care se impun.
- Un numar important din totalul salilor de sport construite in legislatura trecuta au mari deficiente. Ce masuri se vor lua?
- Este vorba tot de o "mostenire", dar intentia a fost buna. Este important ca generatia viitoare sa aiba unde sa faca sport. Dar s-a pornit cu stangul, a fost un proiect slabut care, din pacate, acum isi arata roadele: din 423 de sali, 167 au unele defectiuni. Si trebuie sa umblam dupa constructori, dupa primarii sa le repare. Am pornit anul acesta cu doua proiecte noi, mai bune si care vor fi viabile. Avem proiecte pentru o sala de sport mai mare, cu 150 de locuri pentru spectatori, cu teren mai mare unde sa se poata juca, pe langa altele, si handbal, un sport des practicat. Noile sali de sport vor fi construite pentru 3-4 scoli, nu doar pentru una singura. Pentru localitatile mai mici avem un alt proiect pentru sali de dimensiuni reduse, pentru sali de gimnastica. Astfel de sali se vor construi in unele comune, pentru scoli care au 100-150 de elevi.
Cand am constatat deficientele salilor de sport nou-construite, am schimbat imediat conducerea Companiei Nationale de Investitii. Am constituit o comisie care sa evalueze ce nu este in regula si vom obliga constructorii sa le remedieze conform unui grafic clar, pe zile.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...