7.6 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiÎncepe şcoala

Începe şcoala

În timp ce părinţii aşteptau veşti despre ce scenariu se aplică şcolilor în care învaţă copiii lor, premierul Ludovic Orban a făcut o video-conferinţă cu liderii PNL, cu scopul de a transmite un mesaj de forţă candidaţilor săgeţii la “locale”.

Miniştrii paraleli

Lipsa de preocupare a guvernului pentru deschiderea anului şcolar e emblematică. Miniştrii cabinetului Orban sunt paraleli cu grijile părinţilor şi ale profesorilor.

Autorităţile centrale au cheltuit de la începutul pandemiei peste 600 de milioane de Euro, dar nu au găsit timp şi resurse pentru a oferi 250.000 de tablete elevilor care nu-şi permit.

Măcar dacă dublau alocaţia, tot mai rămâneau acestora ceva bani.

Grija de generali, nu de copii

Copleşiţi de grija de cum să servească mai bine generalii şi firmele lor de pradă, miniştrii au uitat că pentru salvarea unei naţiuni, în orice criză, există doi piloni de sprijin: sănătatea şi educaţia.

Sfaturile lui Beveridge date lui Winston Churchill

Se făcea că era iarna anului 1945. Winston Churchill nu părea obosit după lungile lupte glorioase. Avea 85%, grad de încredere. Însă, imperiul său de-abia mai respira prin crăpăturile bombardamentelor. Naţiunea engleză era epuizată. Într-o seară, conservatorul premier s-a decis să-l cheme la o pipă şi un whisky-şor pe prietenul său de-o viaţă, Lordul Beveridge. La sfat de seară. După ‘5 a clock-ul destinat femeilor.

Cum salvez Commonwealth-ul?” s-a adresat direct Churchill opozantului său. Beveridge, pentru cei care nu ştiu. era un lider de frunte al liberalilor englezi. Răspunsul a fost cu dublu sens. “Ai nevoie de un popor educat şi sănătos.” Păi şi cum să fac? Ar fi zis curios, titanul care deobicei era ferm şi sigur pe el. “Îmbraci doctorii în aur şi deschizi un sistem public de sănătate, cu reţeta de 1 Liră sterlină pentru pacienţi.” (Pe vremea aceea, medicina era 100% privată). “Păi şi pentru profesori nu-mi mai rămâne nimic.” Lor le dai onoare, glorie şi respect. Discuţia s-a terminat în cele din urmă. Ideile grele aveau să fie puse în arhitectura socială.

Churchill i-a chemat la guvernare şi pe laburişti şi pe liberali. Attlee, Sinclair și Chamberlain i s-au alăturat.

Anglia capitalistă, primul sistem public de sănătate

Astfel s-a format NHS, sistemul public de sănătate viabil şi astăzi. Medicii au renunţat la cabinetele lor private. Şcolile engleze au început să capete faima de altă dată.

Dar urmau alegerile. Churchill continua să pozeze într-o figură de erou de legendă. Trăia din narativul conflictelor. A pierdut în iunie catastrofal, pentru că a rămas înţepenit în paradigma războiului. Attle era mai practic. Le-a spus în campanie muncitorilor că el va face reformele sociale mult dorite. Era mai vocal. Mai credibil. Churchill plutea în lumea lui.

 

 

Imaginarul de la Cotroceni: Rareş Bogdan promite capete tăiate, adversari zdrobiţi, armate decimate. Ludovic Orban stă ca un căţel şi ascultă ordinul e3 distrugere a armatei social-democrate

 Klaus Iohannis nu e Winston Churchill, cum aronia nu e măceş

Imaginaţi-vă o întâmplare similară în anul de graţie 2020 în România.

Încep şcolile. Sistemul public de sănătate e copleşit. Cel privat, atât de râvnit de comandamentul german al luptei pentru statul de drept în România, împreună cu sistemul naţional de asigurări, de stat, sunt în semi comă.

Profesorii români nu mai au entuziasmul de altă dată. COVID-ul aşteaptă oricând după colţ.

Anisie şi Tătaru par depăşiţi de situaţie. Au dat un ONG prin care s-au spălat pe cap. Au transferat toată treaba pe capul primarilor şi ai directorilor de şcoli.

La Cotroceni nu se discută salvarea ţării, ci doar se execută

La Cotroceni nu se fac calcule trigonometrice, nici nu mai bate pendulul lui Foucalt, darmite ranga lui Arhimede să fie povârnită pentru a scoate plânsele corăbii de lacul de agrement al marelui stăpân.

Acolo se fac şi se desfac destine. Se cumpără aliaţi. Se trag linii groase între ostil şi duşmănos. Nu trebuie să fii bun în scenarii. Îţi poţi închipui uşor cum Rareş Bogdan promite capete tăiate, adversari zdrobiţi, armate decimate. Ludovic Orban stă tolănit ca un căţel şi ascultă ordinele de luptă. Un singur scop: distrugerea armatei social-democrate.

Nicio vorbă despre educaţia românilor, despre sănătatea lor. Glorie şi onoare, cuvinte prăfuite. Într-un război imaginar PNL-PSD, joy-stick-urile şi pepsi-glass-urile ministeriale sunt mai importante decât frica de COVID a dascălilor şi a părinţilor, deopotrivă.

Troglodiţii nu-s interesaţi de şcoală

Cine să fie de partea şcolii? A elevilor? A dascălilor? Niciodată cei care n-au dat doi bani pe învăţământ şi au trecut ca prin brânză prin anii de studiu nu vor înţelege emoţia revenirii în bancă şi a reîntâlnirii cu colegii.

Oamenii obişnuiţi au griji lumeşti, cei mari griji de stat. Cei din urmă sunt mai preocupaţi de cum să scoată profit electoral din frică şi să-şi ridice pupilele în academii cu titluri galante. Ăstea sunt probleme care le fac capul greu guvernanţilor, nu testele, lăsate în grija Gabrielei Firea, pe care ar înlocui-o şi cu artificierul arsenalului, numai să-şi vadă pofta cea mare. Ţara, sub copita elefantului.  

Corupţia nu ucide la liberali

Credeţi că preşedintele nu ştie cum Bitanu’ promite bani şi capra podului, în locul pumnilor pe care-i răspândea altădată? El are nevoie să treacă etapa rondului de zi la alegerile locale pentru marele rond de noapte de la generale, acolo unde e marele interes.

Cui să-i mai vină ideea unui guvern de largă respiraţie democratică, de reforme sociale, când principalul obiectiv e distrugerea vrăjmaşului politic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La austeritate, orice pudel german poate guverna

Făcând o comparaţie forţată, Klaus Iohannis nu e fraier ca Winston Churchill să piardă puterea. Nici n-ar avea cine să-l bată. Au avut grijă generalii să-i cumpere adversarul, care în joc e ca Sătmăreanu în meciul cu Iugoslavia, pe vremea când el  profesor în Agnita, când încă nici nu visa la şase case, darmite la o vătăfărie, cât o ţară.

Totul pentru front, totul pentru victorie! E şi acum mesajul de luptă transmis de la Cotroceni.

Nimeni nu mai are timp să administreze viaţa, grijile şi nevoile celor mici pentru că ei administrează puterea. În toată splendoarea sa, apare guvernarea radioasă, ca un dos de maimuţă, cu licitaţii trucate, cumetrii politice, centurism de tanga Mureş, manichiuriste în posturi de decizie, penali în consilii de administraţii.

Nimănui nu-i pasă că nu de alegeri îşi bate capul românul, să schimbe cârtiţa lui cu şobolanul vecinului.

La perifieria puterii stau părinţii şi profesorii cu gânduri mai lumeşti. De azi pe tablă şi pe afişaje se va scrie “aşa nu se poate…”, “asta nu e voie,” ”spală-te pe mâini”.

Zvârlugile de altă dată vor sta cuminţi în bănci, despărţite de sticle, ca peştii guppy de scalari, în perioada de gestaţie, nu vor putea privi ochii blajini ai doamnei profesoare, pentru că masca ei nu-i va da privilegiul transmiterii prin ochi a simţămintelor inimii.

Aşa cum e greu şi înfricoşător, lumea catedrei e mult mai bună decât a clasei politice care aleargă, precum şacalii, după un rest de pradă.

Klaus Iohannis ne vorbea odată de “România educată.” Nu a mişcat un deget de dascăl, doar o mână de despot. N-a gândit o reformă de sistem, ci sistemul i-a dictat ce fel de butoni să pună la cămaşă.

Vin vremuri friguroase la Cotroceni. După alegerile parlamentare va avea nevoie şi de o fabrică de idei, nu numai de cârpe ambulante, pe post de lingăi.

Şi atunci va veni fierbinţeala şi pofta de leadership, dar va fi atât de târziu cât în povestea Moartea căprioarei.

Cînd va deschide Fondul Monetar Internaţional gura, atunci românii vor închide speranţele de prosperitate. Poate să gestioneze austeritatea orice pudel din Cancelaria germană. Rareş Bogdan n-are acest pedigree.

Text pe roşu

Austeritatea aşteaptă după colţ. Pudelul german îşi pudrează năsucul. Vine…

 

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Mai mulți palestinieni au murit în încercarea de a ajunge la ajutoarele parașutate

Ajutoarele aruncate din avion au căzut în apă. Biroul de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas, susţine că 18 palestinieni au murit...

Traficul rutier restricționat în Pasajul Unirii din Capitală. Un motociclist a intrat în peretele pasajului

Traficul rutier este restricţionat marţi seară în Pasajul Unirii din Capitală, pe sensul de mers către bd. Mărăşeşti, după ce un motociclist a intrat...

SUA „vor continua” să parașuteze ajutor umanitar în Gaza

Statele Unite(SUA) "vor continua" să paraşuteze ajutor umanitar în Fâşia Gaza, a afirmat marţi un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al...
Ultima oră
Pe aceeași temă