ICR, Brâncuşi şi „sublimare formei”

Marius Ghilezan 11.03.2020 - 07:26
Marius Ghilezan

Printre multitudinea de ştiri sumbre, a trecut neobservată încheierea cu succes a unui Festival internaţional, Europalia, la care România a prezentat un proiect de ţară.

Share

Tot ce am avut mai bun în lumea artelor, a muzicii, a cinematografie, s-a grupat, cu sprijinul Institutului Cultural Român, în 250 de evenimente organizate în oraşele Bruxelles, Gent, Bruge, Leuven,Liège, Luxemburg, Amsterdam, Aachen și Lille. Pentru că toate trebuiau să poarte un nume i s-a spus simplu: „Brâncuși. Sublimarea formei.“ 

Poate e pentru prima oară după 1989 când ţara noastră îl preia ca simbol naţional pe Constantin Brâncuşi, prea cunoscut ca Brancusi, cu accent francez.

Meritul organizatorilor expoziţiei, din templul artei,  Palatul Artelor Frumoase BOZAR din centrul Bruxelles-ului, e că l-au prezentat mai mult biografic pe marele sculptor de origine română, decât artistic.

Sublimarea formei

Sub pecetea “sublimarea formei,”organizatorii unei expoziţii cu ecou în lumea artistică europeană şi nu numai, pe lângă piesele sculptorului aflate în Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova, au mai fost împrumutate unele din Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin, Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York.

Aproape 150.000 de vizitatori şi peste o sută de articole elogioase în presa europeană.                              

Oare când s-a mai vorbit frumos despre România în marile publicaţii europene?

Iată că cel ce făurea odată „o cultură decadentă”(aşa l-au catalogat culturnicii din Academia Română din anii ’50) a reuşit să ne dea o cale spre marea cultură a Europei.

S-ar putea spune că pe monumentala sa muncă artistică, sugestiv grupată sub epicul “sublimarea formei,” s-a clădit un podium de reprezentare pentru mai tinerii artişti, laureaţi ai Academiei Artelor Frumoase sau ai cinematografiei româneşti.

România a fost ţară invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA, un fel de Liga Naţiunilor pentru fotbalul mare.

Amfitrionii belgieni şi experţii artelor frumoase au adus elogii personalităţilor netrecute până recent de proba rubiconului artistic.

Bătrâneşte, agale, din monumentalitate, ajutat de tinerii anonimi ai lucrului bine făcut, nemuritorul Brâncuşi i-a ţinut de braţ, fără a-şi face prezentă ţinuta discretă a umbrei nemuritoare, pe mai tinerii flăcăi în căutarea sunetului perfect, al imaginii de glorie şi a scrisului de mare angajament.

Iată, că prin ICR, s-a răzbunat neputinţa guvernului zero de a achiziţiona “Cuminţenia pământului.”

 

Vocile lumii:

„Sunt impresionat de emoția pe care am văzut-o, nu de puține ori, pe chipul vizitatorilor care au venit în număr atât de mare la BOZAR, la cea mai amplă expoziție monografică dedicată, în Belgia, operei lui Constantin Brâncuşi”, Koen Clement, manager general EUROPALIA Internațional.

 “Expoziția Brâncuși este, probabil, cel mai important eveniment unic pe care România l-a desfășurat vreodată în străinătate“, ne-a mărturist Mirel Taloş, președintele interimar al ICR.

 

O diafană explozie de virtuozitate

Mai mult, deşi conducerea ICR nu a făcut valuri, nu s-a prăvălit peste televiziuni ca predecesoarele cârmuiri, mult mai vocale şi mai nituite monetăresc, un zumzet de bucurie a cuprins aripa altădată contestatară şi vindicativă a artei tinere.

În lumea cea bună, destoinici artişti şi muzicieni ar fi pătruns mai greu. Un mic, mare sprijin a fost recunoscut chiar de către ei. O instituţie altă dată dedicată doar unor grupuri s-a deschis către cele şapte arte.

Poate că spiritul lui Brâncuşi i-a făcut mai curajoşi să se reprezinte. Să pună în acord cultura română cu cea europeană.

Un Brâncuşi, altfel

Majestăţile Lor Regele Philippe al Belgienilor şi Regina Mathilde, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, au vizitat expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”, la deschiderea festivalului, pe 1 octombrie 2019.

Însuşi Koen Clement, preşedintele Europalia, festival ce fiinţează de 50 de ani, a remarcat tenta biografică a expoziţiei Brâncuşi.

Muzeul Naţional de Istorie a României a organizat expoziţia “Dacia Felix,” cu obiecte de patrimoniu şi tezaur, care ilustrează prezenţa şi civilizaţia dacilor pe actualul teritoriu al României, atât înainte, cât şi după parţiala cucerire romană. Încă mai e deschisă la Muzeul Galo-Roman din Tongeren, Belgia. Muzeul Grand Curtius din Liège prezintă  expoziția „ROOTS - Civilizaţia Neolitică/Epoca Bronzului pe teritoriul României“, care ilustrează apariția și dezvoltarea unor civilizaţii preistorice pe teritoriul ţării noastre. 

Le-am spus celor din Ţările de Jos că dacii au fost pe continent înaintea flamanzilor şi valonilor

Aşa le-am putut arăta flamanzilor, valonilor, galezilor că întâietatea pe continent ne aparţine, dar din modestie nu le-am arătat-o strident. Acum, graţie patronajului lui Brâncuşi, oalele şi ulcelele strămoşilor au fost mai bine evidenţiate şi mai clar puse în lumină.

Festivalul Internaţional de Artă EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate - Franța, Olanda, Luxemburg, Germania, Marea Britanie.

Ce nu se spune, dar se simte e că artişti, muzicieni, scriitori, regizori de teatru şi film au sublimat conturul negru al României într-o diafană explozie de virtuozitate.

Pentru câteva luni ne-am simţit, graţie ICR, puţin peste culturile europene, dacă e să luăm în seamă elogiile presei occidentale, care n-a mai vorbit o vreme despre crime, corupţie şi violuri făcute de români.

Pe când un itinerar oedipian?

Oare George Enescu ne poate însoţi, la fel ca Brâncuşi în aceste zile, într-o viitoare reprezentare de forţă la Scala, Royal Opera House, Covent Garden, Sydney Opera House, Vienna Staatsoper? Artişti de renume avem, ne lipseşte doar curajul de a ne ridica deasupra norilor.