Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Germania uită cum a beneficiat de Planul Marshall

Marius Ghilezan 08.04.2020 - 08:28
Marius Ghilezan

Ursula van der Leyen vorbea zilele trecute despre necesitatea unui Plan Marshall pentru ţările europene aflate în criza coronavirusurilor.

Share

Aseară a avut loc până târziu o şedinţă online a 19 miniştri de finanţe ai celor mai importante state europene. O reuniune capitală. Care ar putea prefigura viitorul Uniunii Europene. La închiderea ediţiei nu s-a comunicat concluziile.

Germania nu cedează
Toate discuţiile precedente au fost fără rezultat. Se prefigurează cea mai mare criză financiară de la cel de-al doilea război încoace.
Solidaritatea europeană e ca şi cum n-a fost în aceste zile de mari încercări pentru toate naţiunile.
Ajutoarele date de UE au fost practic inexistente. Lideri ai mai multor state se întreabă la ce e buna uniunea monetară dacă în perioada de criză nu există decizii.
Sigur, unioniştii vor spune că mai mult decât s-a făcut nu se poate. Numai că principalele forţe economice ale UE, Franţa şi Germania, au deschis cufărul cu bani pentru companiilor din statele lor, neglijând bugetul consolidat al UE.
Păi şi atunci despre ce solidaritate vorbim?                               
Germania și-a abandonat abordarea ultra-prudentă pe plan intern, eliberând un pachet de ajutor de 1,1 trilioane de Euro, dar a fost mai puțin generoasă cu partenerii săi din zona Euro. Își va schimba Berlinul punctul de vedere egoist și va desface buzunarele şi pentru prăpădiţii din Europa Centrală şi de Răsărit?
Puţin probabil.  

Coronabondurile nu sunt pe placul administraţiei Merkel
Marea provocare este ideea premierilor Italiei,Conte şi Sanchez a Spaniei, îmbrăţişată şi de Christine Lagarde, preşedintele Băncii Central Europene, de emitere de coronabonduri.
Ce sunt acestea?
Emiterea de obligaţiuni europene comune tuturor statelor pentru infuzia masivă de capital.
Până ieri, Germania nu a fost de acord să se împrumute pentru ca banii să fie cheltuiţi la Roma sau la Atena, scriu jurnaliştii acreditaţi la Bruxelles.
Păi şi atunci care mai e Planul Marshall, pentru că nimeni nu mai înţelege nimic?
Orice om avizat sesizează o diferenţă semnificativă între planul american din perioada 1948-1952 și următorul cadru financiar pe termen lung al UE, care urmează să fie adoptat pentru perioada 2021-2027.

Cum a păpat Germania banii americanilor?
Asistența americană în 1948-1952 acordată ţărilor vest europene, inclusiv Germania, s-a ridicat la  procentul 2,6 la sută din PIB-ul țărilor beneficiare. În termeni nominali, subvențiile au totalizat 13,2 miliarde USD - 1,1 la sută din PIB-ul SUA de la acea vreme.
Propunerea inițială a Comisiei Europene pentru bugetul UE 2021-2027, în schimb, era echivalentul a doar 1,11 % din venitul naţional brut al blocului de state, o sumă insuficientă şi pentru condiţii normale, darmite pentru situaţii de criză. La ultima reuniune din februarie a miniştrilor de finanţe s-a ajuns la un compromis de 1,07 la sută din venitul naţional brut.
Mai multe ţări europene, grav afectate de pandemie, au făcut apel către Comisia Europeană pentru găsirea unor soluţii comune privind ieşirea din depresia economică şi financiară.

Vocile lumii:

Premierul spaniol Pedro Sanchez a solicitate zilele trecute o intervenţie fiscală ambiţioasă a UE, inclusiv o punere în comun a datoriilor, însă nu există niciun indiciu privind o schimbare de poziţie a Germaniei în chestiunea ‘coronabondurilor’, relatează DPA.

„Este momentul să acţionăm cu solidaritate, prin crearea unui nou mecanism mutual de stingere a datoriilor”, a scris Sanchez într-un articol de opinie pentru mai multe ziare, printre care La Repubblica din Italia şi Frankfurter Allgemeine Zeitung din Germania.

 

“Guvernul german este sceptic faţă de orice pune în pericol stabilitatea economică şi monetară a zonei euro”

 

Statele membre ale UE sunt divizate în privinţa amplorii măsurilor fiscale ce ar trebui luate pentru a diminua impactul economic al pandemiei de coronavirus. Italia, sprijinită de Spania şi Franţa, printre alte state, susţine că emiterea în comun a unor obligaţiuni este singura cale pentru a împrumuta la un cost scăzut sutele de miliarde de euro necesare.

De partea cealaltă, ţări precum Germania, Austria şi Olanda se tem să îşi asume răspunderea pentru datoriile altor ţări. Măsurile convenite deja pentru a sprijini economia blocului comunitar sunt un început bun, însă nu sunt suficiente, potrivit lui Sanchez.

Poziţia cancelarului german Angela Merkel este neschimbată, a spus şeful său de cabinet, Helge Braun.

Guvernul german „este sceptic faţă de orice pune în pericol stabilitatea economică şi monetară a zonei euro”, a afirmat el, citat de Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În acelaşi timp, măsurile economice ale executivului german pentru propriile companii sunt fără precedent. 1,1 trilioane de Euro, injectaţi în economie. Nu sunt puţini, deloc.

O frizerie germană poate primi 9.000 de Euro

Fiecare land decide sumele de bani care vor fi acordate IMM-urilor. De exemplu, landul Bavaria, unde domneşte CSU, partid asociat CDU, oferă ajutor nerambursabil de până la 9.000 de Euro intreprinderilor de până la 5 angajaţi, 15.000 de Euro, celor de până la 10 lucrători, 30.000 de Euro, companiilor cu până la 50 de posesori de carte de muncă şi 50.000 de Euro celor de până la 250 de angajaţi. Banii sunt nerambrusabili. Ei pot fi opţinuţi doar după depunerea unei simple cereri la Registrul Comerţului, în maximum 72 de ore.

Mai mult, printr-o simplă cerere adresată Fiscului, orice antreprenor poate solicita scutirea de la plata TVA-ului pentru următoarele trei luni. De asemenea, şi contribuţiile sociale pot fi amânate până la trei luni, la cererea administratorului firmei.

Credit garantat de stat

Pentru ca ajutorul să fie bine împănat, companiile mai pot solicita un credit de până la 10% din cifra de afaceri a companiei, garantat 90% de stat şi rambursabil în cinci ani de zile, fără dobânzi.

Ne întrebăm cum se compară ajutorul dat de Merkel cu cel acordat de Iohannis? Sigur păstrând proporţiile. Dar 1 miliard scos din joben acum de Orbanul cel bun, faţă de 1,1 trilioane ale guvernului federal, arată ca elefantul faţă de un purice.

Despre ce solidaritate europeană vorbim, când unii dintr-o fractură de destin nu se bucură de ajutor, doar pentru că nu s-au născut în zodia norocoasă a Planului Marshall?

   

 

Comentarii

loading...