In Romania, lucrurile sunt la nivel european doar in foarte putine domenii, un lucru de altfel unanim recunoscut. Trebuie continuate reformele structurale, modernizata administratia publica ineficienta pentru a putea absorbi fondurile europene si sprijinite companiile si sectorul agricol pentru a putea concura pe piata comunitara. Se spune ca Romania va putea recupera aceste decalaje intr-o perioada de 20 de ani, in conditiile unei cresteri economice constante si ale stabilitatii politice, interval care ar putea creste insa la 40 de ani daca mediul economic si, mai ales, cel politic se deterioreaza. Exista insa un astfel de pericol intr-un viitor apropiat?
In acest moment, scena politica romaneasca a devenit agitata, cu disensiuni in coalitia aflata la guvernare, dupa ce presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu s-au acuzat reciproc de trafic de influenta. Oricum, in acest moment nu putem vorbi despre o criza majora politica, ci mai degraba despre un scandal politic la nivel inalt, desi Reuters s-a grabit sa citeze un diplomat al unui stat european care se intreba “daca tara mai este guvernata”. Reactiile institutiilor financiare si ale agentiilor de rating, adica acei jucatori mondiali care influenteaza prin analizele lor decizia investitionala a oamenilor de afaceri, au fost moderate, fara a semnala un risc imediat asupra economiei. De altfel, situatii tensionate in mediul politic au fost consemnate, dupa aderare, si in Polonia si Ungaria. Problemele vor incepe daca acest scandal se va prelungi si se va transforma intr-o criza politica. Dar pana in acest moment aceasta “criza a biletelelor” este departe de a duce la oprirea reformelor. Ea nu a afectat nici Bursa, nici leul, nici deciziile investitionale sau calificativele de tara. Si asta pentru ca pe de o parte investitorii, fie ei straini sau romani, sunt obisnuiti cu acest gen de galcevi dambovitene, iar pe de alta pentru ca foarte multi dintre ei au cam invatat sa “supravietuiasca” schimbarilor politice. O discutie separata s-ar impune in cazul in care ar avea loc alegeri anticipate, stiut fiind faptul ca executia bugetara intr-un an electoral este atipica si pot aparea intrebari referitoare la viitoarea configuratie a Guvernului si Parlamentului. Cu toate acestea, nici in acest caz temerile agentiilor de rating privind o deteriorare a mediului de afaceri nu s-au reflectat in opiniile propriilor analisti. Acestia cred ca, in eventualitatea in care ar fi organizate alegeri anticipate, va rezulta tot un Guvern orientat catre piata.
Cu alte cuvinte, situatia la nivel macroeconomic nu pare alarmanta. In schimb, ceea ce nu au reusit Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu impreuna a desavarsit singur Sebastian Vladescu. Nimeni altul decat acelasi ministru de Finante care a generat scandal pe piata tigarilor, pe piata auto si, mai nou, pe piata de capital. Dupa ce a vrut sa impuna un pret minim la tigari in functie de o anumita marca, dupa ce a introdus niveluri ucigatoare pentru taxa de prima inmatriculare in interesul importatorilor, a pus si un impozit pe pierdere in tranzactiile bursiere. In momentul in care acuzele dintre premier si presedinte atinsesera cote maxime, Bursa nu a reactionat aproape deloc. In schimb, dupa precizarile Ministerului Finantelor, care au reinterpretat reglementarile referitoare la impozitarea tranzactiilor bursiere, intreaga piata de capital a reactionat, cu tot cu brokeri si conducere, incat despre suspendarea cu o ora a sesiunii bursiere de joi s-a auzit in toata Europa. Iar daca aceasta situatie nu se va reglementa, se poate crea un precedent periculos si in ceea ce priveste instabilitatea legislativa pe piata de capital.
