Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Un paradox

Ada Stefan 20.08.2005 - 00:00

La inceputul acestei saptamani, prin insasi vocea guvernatorului Mugur Isarescu, Banca Nationala a anuntat oficial noua sa politica monetara bazata pe tintirea inflatiei, adica o concentrare a eforturilor BNR pe mentinerea stabilitatii preturilor ...

Share

La inceputul acestei saptamani, prin insasi vocea guvernatorului Mugur Isarescu, Banca Nationala a anuntat oficial noua sa politica monetara bazata pe tintirea inflatiei, adica o concentrare a eforturilor BNR pe mentinerea stabilitatii preturilor si mai putin pe alti indicatori, cum ar fi cursul valutar, deficitele externe, volumul creditelor. Cetateanul de rand va percepe mai putin, intr-o prima etapa, modificarea atitudinii bancii centrale fata de inflatie, pentru ca scumpirile din vara, cu energia electrica, dar mai ales cele din toamna-iarna, cu gazele si energia termica, inca nu-l vor convinge ca preturile chiar vor sta pe loc. Insa angrenajul a fost pus in miscare, iar efectele acestei noi politici se vor vedea mai ales anul viitor, cand tinta de inflatie este stabilita la 5%. Cu cateva conditii, insa, pe care trebuie sa le indeplineasca si Guvernul: mentinerea TVA la 22% in 2006 si evitarea oricarei stimulari suplimentare a cererii. Aceste doua cerinte neindeplinite pot opri procesul dezinflationist si afecta cresterea economica.
Ce s-a intamplat de fapt? Pe piata este un exces de bani pe care economia nu-l poate absorbi. Excesul provine din ceea ce au trimis lucratorii romani in strainatate, 2-3 miliarde de euro, si de cresterile de venituri induse de cota unica. La acestea se adauga si alte fluxuri financiare externe determinate de faptul ca la noi activele, adica terenurile, imobilele, spatiile comerciale, sunt inca prea ieftine comparativ cu cele din Uniunea Europeana si deci sunt cumparate in vederea cresterii ulterioare a valorii. Insa toti acesti bani nu se duc in crearea unor noi locuri de munca, in investitii. Se duc in consum. Teoretic, este foarte bine, pentru ca mai departe ar trebui sa se rasfranga si in cresterea productiei. Dar din pacate, economia romaneasca nu are capacitatea de a absorbi aceasta cerere. Mugur Isarescu spunea: "Daca vrem sa crestem sanatos, nu turam motorul, ci ne luam unul mai mare". Adica trebuie sa crestem capacitatea de productie interna. Lucru care nu s-a facut sau s-a facut prea putin in ultimii 15 ani. Iar in acest moment, prin cererea de pe piata, noi stimulam, de fapt, productia altora, de la care importam. Si totodata, periclitam si tinta de inflatie.
Din 1990, Romania si-a rezolvat dezechilibrele structurale ale economiei numai pe seama politicilor monetare. Greselile din nerestructurarea intreprinderilor, din neprivatizarea lor in primii ani ai deceniului trecut isi arata si astazi consecintele. O parte dintre romani au bani pe care vor sa-i dea pe masini, electronice sau electrocasnice. Noi ce producem in tara din toate acestea? Prea putin. Loganul s-a vazut ca este un succes. La Arctic se produc o serie de frigidere, masini de spalat, aparate de aer conditionat care se vand. De la Satu Mare, Electroluxul aprovizioneaza piata iar foarte bine. Dar cererea este foarte, foarte mare comparativ cu ceea ce producem in tara. Nu spunem ca trebuia sa-i avem pe toti marii producatori in Romania. Dar multi investitori straini au incercat sa vina si au plecat, pentru ca pe atunci nu ne "vindeam" tara. Iar noi am ramas cu structuri de productie invechite care au acumulat datorii si pierderi foarte mari si carora, in special guvernarile PSD, le-au permis sa existe prin nenumarate amnistii fiscale. Dar s-a raportat crestere economica, o crestere, insa, cu iz de inginerie financiara.
De aceea asistam astazi la un paradox. Desi in oricare alta tara din lume cresterea consumului este binevenita pentru ca stimuleaza productia, la noi este invers. Acum se vede cel mai bine costul nerestructurarii unei economii de piata viabile. Iar pretul este platit tot de cetateanul de rand.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...