Pesedistii, constienti ca n-au nici o sansa de a-i pastra pe “greii” cocotati in jilturile de unde blocheaza activitatea legislativa, au pregatit un joc distructiv, tactica pe care o agreeaza orice echipa care stie ca urmeaza un meci dificil cu adversari ce au avut rezultate mai bune. Cererea Aliantei de a fi debarcati Nastase si Vacaroiu i-a facut pe liderii PSD sa uite de puternicul conflict intre diversele tabere, iar acum obiectivul comun este apararea celor doi. Imaginandu-si ca sunt la fel de puternici ca atunci cand erau la putere, actioneaza precum o haita ce sfasie totul in calea ei in lupta pentru supravietuire. A devenit evident pentru oricine ca degeaba spuneau Nastase si Vacaroiu ca din pozitia in care sunt n-ar bloca initiativele coalitiei de guvernamant. O fac cu prisosinta!
Jocul distructiv imaginat de ei se bazeaza pe o ingrozitoare inflatie de vorbe, pentru care se va pierde timp pretios. Pesedisti si peremisti au facut o lista cu subiecte populiste si au anuntat motiuni simple pentru fiecare domeniu sensibil, plus vreo 680 de amendamente la regulament. Cum orice roman este atent la tot ceea ce se vorbeste despre nivelul de trai, sanatate, invatamant, agricultura, cresterea pretului la carburanti… temele au venit practic de la sine. Textele motiunilor sunt si ele usor de pus pe hartie, autorii neavand altceva de facut decat sa reproduca acuzatiile ce le-au fost aduse membrilor Cabinetului Nastase. Ce mai conteaza pentru ei ca vreme de patru ani n-au facut nimic pentru cetateni tocmai in domeniile atacate acum? Pesedistii nici macar nu-si pun problema ca din cauza vorbariei goale Parlamentul nu va mai putea adopta legi care sa se refere tocmai la domeniile pentru care vor exista motiuni simple! Dar de ce “simple” si nu de “cenzura”? Diferenta intre cele doua tipuri de motiune este mare. Daca este “simpla”, nu are ca finalitate caderea Guvernului, cum s-ar putea intampla in cazul uneia de “cenzura”. In primul caz se pierde pur si simplu timpul, autorii certandu-se ca la usa cortului cu ministrii si parlamentarii acuzati de toate nenorocirile, fara retinere. In al doilea, pesedistii s-ar putea trezi ca la vot… sa pice Guvernul. Deci nu doresc sa cada in capcana anticipatelor pentru care sunt foarte departe de a fi pregatiti!
“Purificarea” PSD despre care vorbea Mircea Geoana, curatirea partidului pe care o anunta cu mare convingere, nu are nici o sansa de a mai incepe. Punerea in practica a acestei decizii ar fi trebuit sa-i includa in primul rand pe Nastase si Vacaroiu din motive bine cunoscute si intemeiate. Dar PSD are trei lideri carora membrii li se inchina si le saruta picioarele: Nastase, Geoana si Iliescu. Unora, separat, numai propria tabara. Cei “impartiali” ii lingusesc pe toti trei ca sa fie siguri de “umbrela”. Rand pe rand vin la ei ca la sfintele moas(t)e. Ar trebui sa se nasca partidul nou despre care vorbea Geoana, dar cele trei moas(t)e, la fel ca intr-o celebra zicala, mai mult incurca treaba. Au viziuni total diferite despre reformarea partidului. Noroc cu ideea inlocuirii celor de la PSD din fruntea Parlamentului. Acum au un obiectiv comun… dar tot nu uita de batalia pentru suprematie. S-a aflat de pilda ca jucausul Hrebenciuc ii face tot felul de farse lui Adrian Nastase. Probabil ca se distreaza de minune. Daca textul amendamentelor PSD pregatite sub comanda lui Hrebenciuc n-ar fi fost citit cu atentie zilele trecute, noul presedinte al Camerei putea fi instalat datorita votului deputatilor pesedisti la modificarea regulamentului prin care acceptau reducerea numarului de maini ridicate impotriva revocarii… Ar trebui ca Alianta sa dea dovada de multa fermitate si sa nu se lase invaluita de jocul distructiv. Brese exista…
