Intr-o interventie pe micul ecran, asezonata cu o anumita doza de ironie la adresa membrilor CNSAS, presedintele Basescu spunea ca menirea lor si a Consiliului ar fi sa scoata din sufletul romanilor teama ca la tot pasul sunt fosti agenti ai Securitatii si ca in posturile de decizie sunt oameni controlati de acestia. Teama, indiferent ce crede presedintele, exista si este justificata. Fiecare partid are securistii sai “buni”, ca sa nu mai vorbim de celebrii candidati la Presedintia tarii, fiecare secondat de nelipsitul sau “securist de omenie”. Cat priveste economia, la varf e plin de fosti nomenclaturisti si securisti. N-ar fi nici o problema pentru ca nimeni nu-i impiedica sa activeze in sectorul privat si sa devina bogati daca sunt inteligenti si respecta legile tarii. Numai ca averile n-au venit din competitie onesta, ci din permanenta colaborare cu “fostii” plasati in punctele-cheie ale institutiilor statului, care i-au ajutat sa dea tunuri halucinante pe seama banului public si apoi i-au acoperit prin tot felul de “legi mafiote”.
Presedintele Basescu are o atitudine destul de ciudata vizavi de CNSAS, fosti securisti sau nomenclaturisti, parand ca nu prea ia in serios problema, dar acest lucru chiar nu conteaza din moment ce a hotarat sa termine o data pentru totdeauna cu chestiunea dosarelor. Nu doar cu cele de la SRI, ci si cu cele de la arhivele fostului CC al PCR etc.
Este o initiativa in forta si extrem de binevenita, tocmai pentru a contracara santajul, dar si uriasa retea oculta de “fosti” care au avut tot interesul sa mentina Romania departe de orbita europeana pentru a-si pastra privilegiile si umfla conturile.
Concomitent cu asanarea scenei politice se desfasoara o alta lupta, aceea de acordare a unor puteri sporite serviciilor secrete. Pare paradoxal din moment ce Romania si asa are prea multe servicii secrete si mult prea multi angajati in acestea comparativ (la mia de locuitori) cu oricare dintre tarile Uniunii Europene. Ne-am fi asteptat ca efectivele cu pricina sa fie reduse masiv, activitatile sa fie foarte clar statuate, dar propunerile sunt exact pe dos. Nu intamplator apar speculatii mergand pana la ideea instaurarii unui stat politienesc, ale carui atotputernice instrumente sa fie tocmai serviciile secrete. E un subiect sensibil care impune o rezolvare foarte clara, pentru a nu lasa loc de teorii ale conspiratiei.
Marea problema, in momentul de fata, nu pare sa tina de serviciile secrete. SRI, spre exemplu, a avut, ca si armata, ca si Internele, coruptii sai de marca, dar acestia au fost dati pe mana justitiei. Daca mai sunt si altii, vor fi adusi si ei in spatele gratiilor. Ca activitate generala insa, a furnizat nenumarate rapoarte referitoare la afaceri dubioase de mare anvergura. Necazul e ca o buna parte din aceste rapoarte n-au fost luate in seama din diverse motive oculte. Or pentru intronarea statului de drept nu este necesara suplimentarea serviciilor secrete sau acordarea de puteri sporite acestora, ci o actiune concertata pentru asanarea institutiilor fundamentale ale statului insarcinate cu respectarea legalitatii: Politie, Justitie, administratie publica si locala, Parlament etc. De ce sa cream politii sau justitii paralele si secrete cand ar trebui sa le facem functionale pe cele deja existente? De ce sa dam puteri sporite SRI in locul legiferarii unor pedepse aspre pentru inaltii functionari sau demnitari care au primit rapoartele SRI, dar au refuzat sa ia vreo masura?
In consecinta, mai intai sa avem o Politie, o Justitie, un Parlament la standarde europene si abia dupa aceea vom vedea daca e sau nu cazul sa intarim serviciile secrete si asa cam prea numeroase…
