Democratii nu mai accepta functionarea Guvernului in formula actuala. Nu le convin nici numarul de ministri, nici configuratia portofoliilor ministeriale. Solutia tranzitorie propusa de pedisti este restructurarea guvernamentala pe care sustinatorii ideii o vad aplicata imediat dupa nominalizarea comisarului european, liberal suta la suta. De remarcat ca PD nu a agreat procedura existenta, dar nu a avut cum sa-l impiedice pe aliatul Tariceanu sa faca propunerea la Bruxelles. Saptamana trecuta, Traian Basescu a incercat sa se dea bine pe langa presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, soptindu-i la ureche cine merita sa fie comisar, altcineva decat Varujan Vosganian (o consider solutie de compromis), dar, spun unele surse, a fost refuzat elegant, invocand prerogativele primului ministru, care nu pot fi incalcate. Cum figura nu a tinut, seful statului s-a simtit obligat sa faca pasul inapoi dupa ce a constatat pe viu ca nu tine cu interventii pe la Parlamentul European. Pedistii au ramas cu buza umflata, descoperind ca Tariceanu este singurul care are dreptul sa-i comunice lui Barroso cine este romanul ales pentru functia de comisar european. Asta in conditiile in care PD a dat mereu de inteles ca el este cel mai legitim sa faca nominalizarea. Din ce motiv, nu stiu sa spun. Orgolii, ambitii…
Situatia nu avea cum sa ramana insa fara urmari. Ideea repunerii in discutie a temei restructurarii guvernamentale inainte de momentul aderarii a fost socotita excelenta pentru a produce disconfort la liberali. Sa nu uitam ca PD s-a mai exprimat si altadata in legatura cu un guvern de 15-17 membri, dar nu a avut parte de intelegere la PNL. A dat si tonul, retragandu-si omul din Executiv, pe vicepremierul Pogea. De pomana. Nici o reactie, nimic concret. Avand strategia la zi, partidul condus de Boc a luat in serios actuala conjunctura politica. Vrea neaparat negocieri cu penelistii lui Tariceanu pentru a obtine, de ce nu, si postul de ministru al Apararii, chiar daca liderul pedist pare dezinteresat de acest portofoliu. Nu cred ca Boc a fost sincer. Nu este atat de indulgent pe cat pare. Miza cea mare pare sa fie insa Ministerul Dezvoltarii Regionale, care va fi creat dupa desfiintarea Ministerului Integrarii Europene, actualmente condus de Anca Boagiu. Ar fi o reparatie fireasca, indreptatita, motiveaza democratii, cata vreme PNL are de castigat datorita preluarii unui post de comisar, unul dintre cei 27 de comisari europeni – cati vor fi in total dupa aderarea Romaniei si Bulgariei – fiind omul actualului prim-ministru de la Bucuresti.
Dar de ce vrea neaparat PD un asemenea minister? Simplu: este institutia care va gestiona fondurile primite de la UE. Este vorba de fonduri imense, stimati cititori! Fara exagerare, merita sa intorci Guvernul pe dos pentru un asemenea scop. Un motiv serios in masura sa explice interesul democratilor pentru o restructurare cu termen de realizare precis. Ideal insa pentru Boc si colegii lui ar fi ca PD sa conduca si Apararea, dandu-i astfel satisfactie si lui Traian Basescu in situatia in care liberalul Atanasiu nu va mai putea reveni la comanda armatei. Sa nu uitam ca saptamana viitoare expira termenul de 45 de zile, iar ministrul suspendat prin decret prezidential anunta ca nu renunta la sefia MApN. PNL nu vad cum va ceda, acceptand sa predea Apararea, cata vreme in scandal este implicat si cotrocenistul Basescu. Indiferent ce permutari ministeriale s-ar face, Calin Popescu Tariceanu nu-l va ierta pe seful statului de dragul unei restructurari guvernamentale propuse de aliatul PD. Solutie pentru care liberalii nu se inghesuie. Nu pentru ca nu ar avea timp, fiind preocupati cu legea ANI, ci din alt motiv: nu-i intereseaza schimbul de portofolii cu PD.
