Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Moralitatea BOR şi Pastorala Mitropolitului Streza

Sabina Fati 11.04.2012 - 17:08

Televiziunile îi corup, îi spurcă pe români şi îi îndepărtează de Dumnezeu, dar oare pe slujitorii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) cine îi scoate de pe calea cea bună şi mai ales cine i-ar putea ...

Share

Televiziunile îi corup, îi spurcă pe români şi îi îndepărtează de Dumnezeu, dar oare pe slujitorii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) cine îi scoate de pe calea cea bună şi mai ales cine i-ar putea aduce înapoi la cele sfinte, devreme ce păcatele lor sunt ascunse şi trecute la secret?

În Pastorala sa din acest an, Mitropolitul Ardealului, Laurentiu Streza vorbeşte despre suferinţele familiei, despre "desfrânarea" care "a devenit nota generală a televiziunilor care ni se impun", despre adulter şi în general despre "profunda criză" prin care trece societatea autohtonă. Cum se întâmplă adesea în cazul prelaţilor, indiferent de cult, păcatele sunt identificate doar la mireni şi mai niciodată la preoţi. Biserica este astfel fără de prihană şi rezistă ca o fortăreaţă în faţa asalturilor depravaţilor de pretutindeni şi a mizeriei sexuale generalizate sub dictatura televiziunilor. În discursurile liderilor Bisericii Ortodoxe Române nu se suflă o vorbă despre păcatele mai vechi şi mai noi ale preoţilor, mai ales că potrivit ultimei versiuni a legii privind desecretizarea dosarelor Securităţii, devoalarea nu mai poate fi făcută în cazul clericilor, decât în mod excepţional "la cerera reprezentanţilor cultului religios" din care fac parte. BOR a negociat acest paragraf cu puterea politică în 2008, reuşind să blocheze peste 200 de dosare cu tot atâţia preoţi delatori, după ce românii aflaseră deja că majoritatea episcopilor şi mitropoliţi importanţi fuseseră racolaţi de securitate şi deveniseră turnători.

Etica Bisericii Ortodoxe Române mizează pe secretizarea păcatelor slujitorilor ei, nu pe iertarea lor, pe ascunderea făptaşilor, fără să ceară umilinţă şi sinceritate de la aceştia, dar mai ales fără să le pretindă să vină spăşiţi înaintea celor faţă de care au greşit. Morala prelaţilor români este îndoielnică, fiindcă e cu dublu sens, vorbeşte doar despre desfrâul celorlalţi şi niciodată despre depravarea lor.

Mitropolitul Streza are dreptate când spune că televiziunea corupe, manipulează, îi lipeşte pe oameni de canapea, le schimbă comportamentele proporţional cu timpul petrecut în faţa ecranelor, dar creierele preoţilor sunt până la noi cercetări la fel cu ale credincioşilor sau ateilor şi după cum arată harta ştirilor din ultimele luni, păcatele slujitorilor în Biserica Ortodoxă sunt la fel de îngrozitoare cu a celorlalţi răufăcători: un preot din Mioveni, administrator de bloc, le-a furat locatarilor banii şi le-a dat chitanţe false, fostul protopop al Huşilor a fost prins acum o lună că fura din lefurile preoţilor, Preasfinţitul Ambrozie, episcopul Giurgiului are o vilă de 750 de mii de euro cu piscină, la Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti preotul e prieten cu primarul sectorului 6 şi îi face campanie electorală, stareţul Serafim de la Schitul Petru şi Pavel din Moneasa apare în mai multe filme pe internet în poziţii indecente împreună cu un tânăr blond, Emanuel Dan Popa, doctorand la Teologie în Iaşi a fost trimis în judecată după ce au fost descoperite filmele porno cu fete sub zece ani, postate de el pe site-uri pentru pedofili.

Despre infracţiunile preoţilor nu ne spune nimic Mitropolitul Ardealului, nici că-i pare rău, nici că ar fi momentul pentru o curăţire a lăcaşului Domnului. De aceea întrebarea retorică pe care o pune Laurenţiu Streza ar trebui să fie înainte de toate adresată oamenilor bisericii: "Avem oare dreptul să mai cerem de la Dumnezeu o soartă mai bună pentru copii noştri, dacă noi înşine nu ne străduim să le fim modele de înfrânare şi de virtute?"

Laurenţiu Streza vrea să fie popular, să se vorbească despre el cum se întâmpla cu predecesorul său Bartolomeu Anania, aşa că încearcă să imite sau poate doar să ducă mai departe ideile acestuia. Mult mai titrat, dar şi mult mai compromis, inclusiv prin turnătoriile sale la Securitate, Anania ne speria anual cu pericolele modernităţii şi cu riscurile pe care ni le asumăm apropiindu-ne prea multe de Uniunea Europeană: "homosexualitatea, viciul, avortul, desfrâul, sexualitatea, pornografia, adică tot ceea ce poate fi mai rău în viaţa unei societăţi, nişte rele pe care noi ca popor, în frunte cu Biserica le respingem cu toată fermitatea". Mai puţin curajos, dar şi mai ponderat, Laurenţiu Streza nu aduce în discuţie Marile Puteri care hotărăsc pentru "popoarele mici", ci doar ne îndeamnă la contemplaţie: "Nu trebuie să ne revoltăm pentru viaţa tot mai grea pe care am ajuns să o avem". Aceasta este cheia înţelegerii istoriei României, a stagnării şi mulţumirii de sine: un popor mic la cheremul statelor mari, care trebuie să aibă înţelepciunea să accepte ceea ce i se întâmplă, sperând că apropiindu-se de Dumnezeu îi va fi mai bine.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...