Ultimul studiu al Transparency International privind “gradul de rezistenta la coruptie” plaseaza, din nou, Romania pe ultimul loc in plutonul tarilor candidate la integrarea in Uniunea Europeana. Global, mai jos chiar decat unele tari africane precum Leshoto sau Burkina Faso. Anul 2005 este considerat clar un esec in privinta luptei anticoruptie. Desi nota 3 obtinuta acum este cu o zecime mai mare decat in 2004, cresterea e considerata inertiala, iar nu ca urmare a vreunor masuri concrete de stopare a flagelului cu care se confrunta Romania de 15 ani. Mai grava este concluzia ca avem de-a face doar cu campanii anticoruptie “declarative” decat cu aplicarea unor politici publice eficiente. Evenimentele ultimelor luni nu fac decat sa confirme concluziile studiului. Presedintele arunca periodic ghiulele care dau bine la popor, apoi nu urmeaza nimic concret. In ceea ce priveste “grupurile de interese”, ele isi vad bine mersi de treaba, cata vreme nici definitia lor nu e prea clara (adica au o activitate infractionala sau doar de lobby?), nici identificarea nu se produce. Chestiunea e spinoasa cat timp locatarul de la Cotroceni, cu toate dezvaluirile din presa referitoare la uriase increngaturi de la stanga la dreapta spectrului politic, sustine mai pe fata, mai voalat grupurile din jurul sau si le anatemizeaza pe cele ale Opozitiei sau ale liberalilor. Cat despre marile dosare, la fel, mai mult se vorbeste decat se investigheaza, unele dintre acestea dovedindu-se simple baloane de sapun, bazate pe declaratii sau plangeri superflue, iar nu pe o cercetare atenta si minutioasa a circuitelor mai mult sau mai putin subterane ale banilor. Cum observa si alcatuitorii studiului sus-amintit, avem institutii, avem legi, dar ele nu se coordoneaza in vederea unei lupte reale impotriva coruptiei. Iata, dupa tot tam-tamul cu arestarea celor implicati in afacerea “Electrica Banat”, inculpatii sunt eliberati din pricina unui banal viciu de procedura. Nu mai vorbim de o serie de dosare privind fraude uriase care se judeca de ani de zile si probabil se vor mai judeca pana la prescrierea faptelor, cum s-a intamplat nu o data. Inundatiile succesive din acest an au scos la iveala o serie de alte manarii cu fonduri uriase de la buget, dar, din nou, incepe sa se astearna linistea si peste aceste subiecte. Cu cateva zile in urma, ziarul nostru a prezentat cazul halucinant al podului de cale ferata de la Gradistea, prabusit, conform spuselor unor specialisti, din pricina activitatii balastierelor din zona. Nimic nu se intampla. Nimeni nu raspunde pentru asemenea uriase gauri in buget. Sa mai vorbim despre gaurile din autostrazi la nici un an de la inaugurare sau despre nenumarate alte tunuri din cele mai diverse domenii, de pe urma carora s-au pierdut sute si sute de milioane de euro in timp ce sanatatea e la pamant, invatamantul asijderea, iar intretinerea la bloc creste astronomic?
Alianta a castigat alegerile pe seama saturatiei romanilor fata de cancerul coruptiei. Ar trebui sa retina acest lucru si sa puna osul la treaba. Chiar daca manipularile inca mai tin si asta pentru ca nici macar vechile dosare ale Revolutiei sau ale mineriadelor n-au fost rezolvate, ulciorul nu merge de prea multe ori la apa. Ar fi pacat ca presedintele Basescu sa repete experienta predecesorului sau Iliescu, care tot nu se lasa si lanseaza periodic diversiuni precum cea de la Pitesti, cu partidele istorice si “Romania libera” platite de agenturili straine pentru Piata Universitatii. Diversiunile au aruncat tara in mizerie si au permis marilor borfasi sa fure pe rupte. E vremea limpezirii, iar semnalul seriozitatii ar trebui dat de la cel mai inalt nivel.
