Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

In sprijinul invaziei tatare

Rl online 06.08.2005 - 00:00

Aproape sigur, Monica Macovei e tataroaica. Ionut Popescu e alt suspect. Un test genetic l-ar da de gol. Traian Basescu a fost deja dovedit. Trei alogeni nu fac o drama demografica. In schimb, aceiasi trei alogeni, plantati de-a curmezisul ...

Share

Aproape sigur, Monica Macovei e tataroaica. Ionut Popescu e alt suspect. Un test genetic l-ar da de gol. Traian Basescu a fost deja dovedit. Trei alogeni nu fac o drama demografica. In schimb, aceiasi trei alogeni, plantati de-a curmezisul mentalitatii de stat, sunt o contradictie intolerabila. Ceva intre virus si scurtcircuit. De aici riposta. Urgenta ca un proces biologic si plina de autentic national, reactia de respingere a alogenilor vinovati de autonomie nu e o chestiune de optiuni politice. Ea e de-a dreptul un test de solidaritate. Critica politicii reformiste si a putinelor ei personaje a dezvaluit public o majoritate politica si mentala; un aparat de administrat Romania prin conservare. Fortele sunt de o inegalitate gigantica. Macovei e, pana la urma, doar un ministru nedormit. Ionut Popescu e, ca orice Popescu, un functionar dispretuit de patriciatul petrolier si forestier. Basescu e presedinte, dar, la o privire istorica mai atenta, e presedintele unei cauze invinse, zi de zi, de 15 ani incoace. Culpa acestui trio nu e usor de inteles. Acuzarea nu se refera niciodata la ea. Nimeni nu va rosti in gura mare acuzatia de reformism, desi acesta e virusul mortal pe care organismul cauta sa-l distruga din toate puterile financiare si mediatice. Alianta de pe banca acuzarii isi poate permite sa fie calomnioasa si diversionista, dupa plac. Ea detine, aproape singura, puterea de a fixa teme si de a educa vocatia dispretului: Macovei e betiva, Basescu e tatar, Popescu e un pusti depasit de treburile statului.
Diferenta de gabarit intre mizeria frenetica a acestor calomnii si faptele simple ale acuzatilor spune tot. Macovei a indraznit sa trimita acasa nomenclatura unei institutii fara rost. Sa ne amintim: Guvernul Romaniei a infiintat PNA in 2002. Comedie pura. In termenii lumii reale, acest act e o abdicare. Guvernul a recunoscut, de fapt, ca nu poate administra legea fara a infiinta un Minister al Facerii de Bine. Coruptia a devenit, astfel, o tema extraordinara, un hobby specializat, aidoma deltaplanorismului, nu o infractiune comuna, cu delincventi egali in fata legii. Monica Macovei a ciobit varful acestui nonsens, cumparandu-l, de fapt, cu pensii de nivel Amarie. E prea putin si, totusi, e suficient pentru a atrage represaliile sistemului. Basescu a lucrat tot in regim partial. O sumedenie de microsultani troneaza peste institutii paralitice, in vreme ce primul ministru intretine audienta cu glume de stat. Basescu nu si-a permis decat sa mentina presiunea verbala. A fost prea mult. Din acest motiv, puteti consulta, de ieri, in presa, sanii Elenei Udrea, plus filozofia ei sexuala. Ionut Popescu a facut un gest adolescentin care se numeste, prin alte parti, consecventa politica. Refuzand sa semneze Ordonanta Tractorul, ministrul de Finante si-a reafirmat raspunderea pentru domeniul pe care e obligat sa-l administreze. Semnatura pe ordonanta Brasov ii cerea altceva. Sa legifereze dorinta lui Tariceanu de a prelua de la PSD functia de tata al subventiilor. Si asta a fost prea mult.
Ne aflam intr-un moment critic. Nu veti afla acest lucru din mediile de informare. Programul lor de emisie e reprodus intr-un recent Raport CNA care descrie structura de proprietate a retelelor media romanesti: un stadion de potentati. Definitia acestui moment istoric e de gasit altundeva. Un document al Societatii Academice Romane, semnat de Alina Mungiu-Pippidi, vorbeste de un proces revolutionar de inlocuire a elitelor, indiguit din toate partile si silit la un curs aproape insesizabil. Invazia tatara a fost intampinata vitejeste.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...