Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

În 2016, lăsați DNA în pace!

Cristian Campeanu Actualizat: 27.12.2015 - 18:35

Anul viitor vom avea două rânduri de alegeri, dintre care cel puțin cele locale sunt viciate de blatul PSD-PNL asupra alegerii primarilor dintr-un singur tur, vom avea un guvern parazitat din punct de vedere bugetar de politicieni iresponsabili, dar, mai important decât orice, vom avea parte de noi numiri în fruntea Parchetului General și DNA.

Share

Anul viitor vom avea două rânduri de alegeri, dintre care cel puțin cele locale sunt viciate de blatul PSD-PNL asupra alegerii primarilor dintr-un singur tur, vom avea un guvern parazitat din punct de vedere bugetar de politicieni iresponsabili, dar, mai important decât orice, vom avea parte de noi numiri în fruntea Parchetului General și DNA.

Dacă avem garanția că ceva a început să meargă bine în România, acest ceva este combaterea corupției și de aceea Direcția Națională Anticorupție trebuie lăsată să își continue activitatea sub conducerea actualului procuror-șef, Laura Codruța Kövesi, care a avut performanțe concrete și măsurabile și al cărei mandat poate fi reînnoit conform legii.

Votarea în Parlament a pensiilor speciale pentru aleșii naționali și locali este un bun indiciu pentru modul în care vor funcționa raporturile dintre Legislativ și Executiv în 2016, an electoral. Avem deja precedentul guvernului minoritar Tăriceanu din perioada 2007-2008 când PSD a trecut prin Parlament tot ce a vrut și a votat ce măriri a poftit, urmat de PDL, care a promovat, la rândul său, mărirea salariilor profesorilor, care nu s-a mai întâmplat niciodată. Acum, aflăm că după aleși aceiași profesori sunt vizați, la rândul lor, de o lege a pensiilor speciale. PSD are nevoie să-și cultive baza electorală și măririle de pensii și salarii sunt arma sa favorită. Guvernul Cioloș, care s-a arătat destul de timid în chestiunea pensiilor speciale, va fi bombardat cu astfel de legi de către un Parlament care nu își va asuma nici o responsabilitate pentru guvernarea țării și se va găsi în imposibilitatea de a se încadra în țintele de deficit, și așa mari, fixate. Dacă nu va îndrăzni să tragă o linie în fața acestui asalt populist al Parlamentului, atunci guvernarea va fi ratată complet, pentru că în asemenea condiții nu vor putea fi adoptate nici un fel de reforme. O astfel de formulă de „guvernare” în care nimeni nu își asumă nimic în ceea ce privește banul public, iar costurile se contabilizează în dreptul „tehnocraților” pare să fie formula de vis atât pentru PSD, cât și pentru PNL, partide aflate într-o criză gravă de legitimitate, care nu sunt dispuse să își asume nimic din punct de vedere politic, dar vor să își mențină dominația asupra statului.

Feudele locale au fost deja asigurate prin menținerea votului într-un singur tur, ceea ce va face din 2016 anul Marelui Blat PSD-PNL. Dacă intențiile de vot se vor menține pe tot parcursul anului în limitele de astăzi, cu cele două partide gravitând în jurul a 35%, atunci este foarte posibil ca după alegerile generale să ne trezim cu un guvern de mare coaliție. Un fel de USL 2 din care să facă parte de această dată și fostul PDL. România ar deveni o țară în care toată lumea este la putere, președintele ar fi izolat la Cotroceni, iar prăpastia dintre populație și clasa politică se va adânci și mai mult, creând premisele pentru apariția unor partide extremiste.

Nu avem nici o îndoială că atât PSD, cât și PNL și-ar dori ca acest blat să includă și lupta anticorupție, iar anul 2016, în care expiră mandatele Procurorului General și al procurorilor-șefi ai  DNA și DIICOT, este cel mai bun prilej pentru clasa politică să încerce să pună sub control, în sfârșit,instituția care le dă coșmaruri: DNA. Pentru că în acest joc al numirilor principala miză o reprezintă, cu siguranță, DNA și independența sa, iar semnele nu sunt bune. Rolurile esențiale aparțin ministrului Justiției, care face propunerile de nominalizare, și președintelui, care decide, dar mai există și alți jucători secundari din sistem și aceștia au început deja să se agite. În ceea ce o privește pe doamna Raluca Prună, aceasta a ridicat mari semne de întrebare în momentul în care a declarat ziarului nostru că ar putea să nu îi reînnoiască mandatul Codruței Kövesi pentru că aceasta „a antagonizat” o parte din societate și pentru că dorește să o ferească de critici. Or, argumentul „antagonizării” nu e bun nici măcar ca glumă. În măsura în care se ocupă de corupție, ai zice că „antagonizarea” face parte din fișa postului de procuror-șef DNA. Nu poți face anticorupție eficientă prin consens și de aceea riscul antagonizării trebuie asumat și purtat cu mândrie. Cu cât antagonizezi mai mulți politicieni corupți, cu atât înseamnă că îți faci treaba mai bine. Dacă însă nu este vorba de antagonizarea corupților, ci a unor reprezentanți ai Sistemului de Justiție, atunci avem o oarecare idee despre cine ar fi vorba din momentul în care președintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, care într-un text vitriolic în care acuză presa și societatea civilă de lipsă de transparență, susține că „presiunile făcute pe actualul ministru al Justiţiei, pe cine să propună deja pentru anul viitor (!) la conducerea DNA, prezumabil pe Kövesi – n.n., sunt, în acest context, de neacceptat şi un atentat la independenţa justiţiei”. În fața acestei acuzații grave, am fi tentați să cedăm în fața amintitei doamne, dacă nu ne-ar da pace o întrebare. În ce fel se califică intervenția unei reprezentante a unei asociații de judecători în chestiunea nominalizării de către ministrul Justiției a procurorului-șef al DNA și a numirii acestuia de către președinte? Judecătorii au a se pronunța asupra chestiunii în cadrul CSM, care trebuie să îi audieze și să dea un aviz nominalizărilor, ceea ce este o responsabilitate serioasă. În rest nu există nimic care să împiedice calificarea  intervenției doamnei judecător drept „un atentat la independența justiției”.

Pentru că despre independență este vorba aici. S-a dovedit Kövesi în timpul celor trei ani capabilă să salvgardeze independența DNA și să instrumenteze dosare de corupție încheiate cu condamnări? Dacă răspunsul este da și performanțele vorbesc în favoarea ei, atunci domna Prună are obligația morală și politică să o reînvestească, indiferent de cât de antagonizată se simte clasa politică sau judecătoarea Gîrbovan.

Că miza este controlul asupra DNA o dovedește și faptul că nimeni nu ridică problema reînnoirii mandatului lui Tiberiu Nițu. Știm cum a ajuns domnul Nițu în fruntea Parchetului General: printr-un pact politic între Victor Ponta și Traian Băsescu în care Nițu a fost impus procuror general și Alina Bica șefă la DIICOT, în contra numirii Codruței Kövesi la DNA. Nițu s-a dovedit obedient politic încercând să-și impună oamenii în secțiile DNA,Bica e la închisoare, dar cumva – tot Kövesi este pusă în discuție când vine vorba de proceduri transparente. Dacă era pe proceduri transparente și pe concurs, așa cum solicita Uniunea Europeană, atunci astăzi în fotoliul de procuror general l-am fi avut pe Daniel Morar. Băsescu a făcut atunci un compromis pe care nu trebuia să îl facă, dar nimeni nu pare să pună acum în discuție modul în care a fost nominalizat Nițu, deși ar merita cu asupra de măsură.

În cele din urmă, însă decizia aparține președintelui Iohannis. Dacă își menține angajamentul făcut la învestire privind continuarea luptei anti-corupție, atunci Iohannis îi va semna decretul de reînvestire doamnei Kövesi. Dacă va da curs plângerilor „antagonizaților” și va decide că a venit vremea să introducă în România anticorupția consensuală, atunci 2016 ar putea deveni anul în care DNA a fost în sfârșit supusă controlului clasei politice.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...