Vrea SRI să-l salveze pe Ponta? Și de ce n-a avut Blair încredere în banii lui Ghiță

Sabina Fati Actualizat: 09.09.2016 - 10:26

Poza lui Victor Ponta cu Tony Blair nu a adus, probabil, prea mulți votanți la alegerile din 2012. A fost mai degrabă o încercare de a-l prezenta pe fostul premier britanic ca pe un mentor de la care tânărul Ponta învață secretele lui Machiavelli.

Share

Poza lui Victor Ponta cu Tony Blair nu a adus, probabil, prea mulți votanți la alegerile din 2012. A fost mai degrabă o încercare de a-l prezenta pe fostul premier britanic ca pe un mentor de la care tânărul Ponta învață secretele lui Machiavelli.

Dacă ar fi fost la curent cu politicile lui Tony Blair, probabil că Victor Ponta și-ar fi dat seama că nu se potrivește cu profilul partidului său. Blair, deși laburist, deci social-democrat, a fost continuatorul încăpățânat și admiratorul nedisimulat al Doamnei de Fier, care a impus un program neoliberal foarte dur și o politică externă bazată pe forță. Electoratul laburist, format nu doar din intelectuali de stânga, dar mai ales din muncitorii care au continuat să-și piardă locurile de muncă și oamenii cu venituri mici, l-a disprețuit sincer pe Blair, de la care așteptau să întoarcă pe dos tot ceea ce făcuse Margaret Thatcher.

Pe scurt, Tony Blair nu se potrivea nici cu profilul alegătorului social-democrat, nici cu cel al progresiștilor din PNL, la care fostul președinte PSD jinduia. Ponta a vrut doar să-și pună la butonieră o întâlnire cu unul dintre cei mai cunoscuți lideri occidentali, să-și deschidă o ușă spre laburiștii britanici, prin invitația pe care e posibil să o fi făcut chiar el din postura de șef al PSD și abia în cele din urmă să folosească imaginile într-un clip electoral în care să se laude cu prieteniile lui influente.

 Aducerea lui Tony Blair în România a fost un eveniment interesant în peisajul autohton plat și urât mirositor, numai că Victor Ponta s-ar fi folosit, potrivit procurorilor anticorupție, de banii patronului RTV, Sebastian Ghiță, pentru a finanța conferința fostului premier britanic. În schimbul plății pe care Ghiță ar fi făcut-o prin Fundația Multimedia, care lucrează pentru PSD, dar derulează și fonduri europene și bugetare, Victor Ponta l-ar fi pus pe Sebastian Ghiță pe listele partidului pentru un loc de parlamentar. Pornind de la aceste fapte, Victor Ponta este acuzat de complicitate la spălare de bani.

Direcția Națională Anticorupție susține că la mijloc este o sumă de 220.000 de euro care „a fost obținută prin persoane interpuse“ de către Victor Ponta „de la omul de afaceri plasat pe un loc eligibil“.

Tony Blair a luat acești bani, dar s-a grăbit să-i doneze în scopuri caritabile, bănuind, poate, că ceva ar fi putut fi în neregulă. Știindu-se în Balcani, fostul premier britanic se putea aștepta ca banii să provină din cine știe ce afaceri murdare, așa că a preferat să scape repede de ei. Chiar și numai acest detaliu arată că România nu este credibilă pentru cei ce vin aici din Vest.
 
În acest dosar, în care Blair e doar pretextul, a intervenit, în mod inopinat, în favoarea celor doi prieteni, Ponta și Ghiță, chiar Serviciul Român de Informații, prin păreri transmise pe canale neoficiale din care ar rezulta că „dosarul Ponta-Ghiță-Blair e sută la sută producția DNA“, că „nicio probă din acest caz nu a fost culeasă de SRI“ și că procurorii anticorupție și-ar depăși atribuțiile atunci când se ocupă de subiecte care au legătură cu alegerile. Acest dosar nu este însă despre proceduri electorale, ci despre spălare de bani.

O grupare din SRI dă deci de veste că nu-i va abandona pe Ponta și, mai ales, pe Ghiță, care a avut mai multe contracte de la acest serviciu. Nu e un semnal de bunăvoință, ci mai degrabă de război între oameni care au interese de toate felurile la alegerile generale din decembrie.