Comisia de experți care a legalizat furtul și minciuna

Razvan Chiruta Actualizat: 05.09.2016 - 23:37

Trei oameni care ar trebui să reprezinte legea și elita universitară, girați de una dintre cele mai importante instituții academice ale României, au stabilit oficial că, de vinerea trecută, furtul a devenit perfect legal. Furtul de pe internet, cel puțin.

Share

Trei oameni care ar trebui să reprezinte legea și elita universitară, girați de una dintre cele mai importante instituții academice ale României, au stabilit oficial că, de vinerea trecută, furtul a devenit perfect legal. Furtul de pe internet, cel puțin.

Tocmai de aceea, inițial ne-am gândit să nu postăm online acest editorial, de teamă să nu și-l însușească Petre Tobă când o mai avea nevoie de text pentru o lucrare "științifică", căci, potrivit comisiei de experți care a decis că fostul ministru de Interne nu a plagiat în teza sa de doctorat, „internetul nu poate fi considerat o persoană în accepțiunea legii, ci doar un fond documentar incomensurabil, care stă la dispoziția tuturor utilizatorilor“.

După ce am citit că Petre Tobă „nu este specializat în tehnica scrierii la computer, așa cum rezultă din CV-ul personal postat pe internet“ și deci nu ar putea să ne copieze, cum au constatat comisarul Claudiu Țupulan, decanul Facultății de Poliție, Veronica Mihalache, conferențiar la Academia de Poliție, și Cristian Niță, cercetător științific la Academia Națională de Informații, am decis să ne asumăm totuși acest risc.

Asta deși probabil că cei trei „experți“ au citit alt CV decât cel publicat de Petre Tobă. Căci din biografia sa oficială reiese că, din contră, fostul demnitar deține „o bună utilizare a instrumentelor Microsoft Office (Word, Excel, Power Point Acces, Outlook, InfoPath) Internet, lucrul cu bazele de date“.

Iar ex-ministrul de Interne a trecut (nu știm dacă de mână sau la computer) că e priceput chiar mai mult de atât. Astfel, Petre Tobă susține că, de-a lungul carierei sale, a fost coordonator general al proiectului „Sistem Electronic Integrat de Management al Documentelor“ (un sistem electronic de acest fel e tot un program computerizat, nu?), coordonator general al proiectului „Sistemul informatic al cazierului judiciar român“ (sistemul informatic nu e tot cu calculatoare?) sau coordonator proiect „Curs de bază pentru utilizarea aplicației bitmap“, unde, potrivit Wikipedia, „formatul de fișier BMP, uneori numit bitmap (hartă de biți), este un format de fișier imagine utilizat pentru a stoca imagini digitale, în special pe Microsoft Windows și sisteme de operare OS/2“.

Așa că din două una: ori comisia de experți minte când afirmă că Petre Tobă nu se pricepe la calculatoare, ori Petre Tobă a coordonat toate aceste proiecte fără să știe măcar ce înseamnă. Oricum ai da-o, iese rău.

Dar atunci când acțiunile tale nu atrag după sine nici un risc de pedeapsă, de ce să nu minți? Iată un alt exemplu elocvent.

După îndelungi presiuni mediatice, guvernatorul Băncii Naționale a României a făcut public, la începutul lunii august, că are un venit lunar de 13.601 euro. Săptămâna trecută, BNR a revenit și a comunicat că, de fapt, Mugur Isărescu primește 16.000 de euro pe lună. Dar Agenția Națională de Integritate a arătat că, de fapt, venitul pentru 2015 al șefului instituției bancare centrale ar fi fost de 21.400 de euro pe lună. Pus în fața acestor neconcordanțe, purtătorul de cuvânt Dan Suciu a invocat o primă de pensionare de 60.000 de euro pe care Mugur Isărescu ar fi încasat-o anul trecut. Numai că tot guvernatorul declarase anterior că nu s-a pensionat, deși are vârsta, și nu a depus nici o solicitare în acest sens. Cum se explică toate acestea?

Nu se explică, dar de acum nu mai contează, căci o comisie de experți universitari a stabilit vineri că minciuna e legală în România.

 

 

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...