Dupa indemnul de a guverna singuri facut liberalilor de Dinu Patriciu la Ploiesti, unde Crin Antonescu si Ludovic Orban i-au cantat in struna prin atacuri lansate asupra Cotroceniului, lumea ar putea crede ca liberalii s-ar rupe si maine de democrati. PNL este pornit pe PD de mult timp, insa evenimentul constand din alegerea din primul “foc” a lui Turianu in fruntea CNSAS a fost considerat picatura care a umplut paharul Aliantei. Politicienii lui Boc sunt priviti ca niste tradatori atat timp cat nu au respectat o asa-zisa intelegere facuta la inceputul constituirii coalitiei. Daca democratii si-au calcat cuvantul, inseamna ca musai trebuie sa plateasca. Asa cum reiese din declaratiile liderilor PNL, cale de impacare cu PD nu prea ar mai fi. Daca Corneliu Turianu nu ar fi fost retras ieri, retragere la care Basescu a pus umarul, liberalii erau dispusi sa propuna alegeri anticipate macar pentru a impresiona electoratul. Sub aspectul amenintarilor, ruptura liberalilor de democrati este vehiculata des. Nici chiar premierul Tariceanu nu s-a ferit, luni, sa faca direct trimitere la solutia despartirii de PD daca nu se va rezolva conflictul. Refuzul liderului PNL de a participa alaturi de Traian Basescu la bilantul SRI vine sa confirme criza profunda ce domina coalitia aflata la guvernare.
Pe ce se bazeaza insa PNL cand ameninta cu ruptura de PD? Probabil pe avantajul doctrinar si avantajul istoric. Spre deosebire de democrati, liberalii au cu ce sa se laude cand vine vorba de prezenta crestin-democratiei in istoria tarii. Apoi, echipa condusa de Calin Popescu Tariceanu are in vedere momentul prielnic generat de scandalul din CNSAS, unde se spune ca Boc si oamenii lui l-au “lucrat” pe Ticu Dumitrescu in cel mai urat mod cu putinta. Liberalii stiu ca populatia este sensibila atunci cand se discuta de dosarele Securitatii. Se apasa pe acceleratie cu scopul vadit de a demonstra ca PNL doreste deconspirarea politicienilor securisti, in timp ce PD procedeaza tocmai invers daca l-a acceptat pe Turianu. Huiduielile de ieri adresate in premiera sefului statului la intrarea in sediul CNSAS de catre un grup de sustinatori ai lui Ticu Dumitrescu ar putea constitui un motiv in plus de satisfactie pentru conducerea liberala. Inclusiv faptul ca, in final, Turianu a demisionat, iar Claudiu Secasiu i-a luat locul in urma alegerilor de ieri va fi apreciat drept o izbanda liberala. In fine, PNL se mai bazeaza pe prietenia cu PC si UDMR in caz ca va hotari sa faca pasul spre o noua formula de guvernare.
Nici Partidul Democrat nu sta cu mainile in san. Ataca pe flancuri, invinuind PNL de incalcari repetate ale protocolului de baza. Mai mult, i-a acuzat pe liberali de neputinta pentru ca l-au sustinut pe Onisoru in fruntea CNSAS. Neavand incotro, Emil Boc a dat ieri inapoi, acceptand un om al liberalilor, altul decat Ticu Dumitrescu, in locul demisionarului Turianu. Chiar daca aici este vorba de o interventie a fostului lor sef de partid, este greu de crezut ca liderii pedisti nu se simt sifonati dupa o asemenea inlocuire. Indirect, au dat apa la moara celor care au spus ca PD a practicat o politica meschina de cand este in Alianta (vezi acuzatiile legate de racolari). In definitiv, ce vor partenerii liberalilor? Mai mult ca niciodata, vor sa guverneze singuri. Ei mizeaza pe pozitia mai buna detinuta in sondajele de opinie si pe asul din maneca reprezentat de Traian Basescu. Locomotiva de la Cotroceni, cu toate huiduielile receptionate ieri (gurile rele spun ca aici este mana PNL), are forta necesara pentru a duce PD cat mai in fata. Ca atare, cred ca pedistii au mult mai multe motive sa vorbeasca de necesitatea organizarii de alegeri anticipate decat liberalii. Concluzie: toti combatantii privesc anticipatele ca pe o sperietoare, un fel de bau-bau politic. Nimeni nu indrazneste insa sa rupa Alianta. Cand te joci cu focul te poti arde.
