In ultima sedinta de Guvern, Cabinetul Tariceanu a modificat grila de salarizare a magistratilor si a altor categorii de personal din sistemul de justitie, in asa fel incat judecatorii si procurorii de tribunal cu doar cinci ani vechime sa aiba, de la 1 aprilie 2006, salarii lunare de 35 de milioane de lei vechi, adica cu foarte putin sub mia de euro. La aceste venituri se vor adauga si sporurile prevazute de lege, printre care cel pentru doctorat si cel pentru toxicitate. Pe de alta parte, Guvernul a transat si problema sporului de 40% pentru magistratii anticoruptie, eliminandu-l definitiv. Insa, desi acest plus a fost inlaturat, salariile judecatorilor sau procurorilor care il primeau anterior n-au scazut tot cu 40%, ci au fost reduse cu mult mai putin sau chiar au crescut. De exemplu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care castiga 83 de milioane de lei, va primi – pe noua grila – 73 de milioane de lei. Vicepresedintele Inaltei Curti va fi afectat de o micsorare a venitului cu aproximativ doua milioane de lei, iar judecatorii de acolo vor primi mai putin cu numai 400.000 de lei. Un judecator de la Curtea de Apel, care lua sporul de 40%, castiga 40 de milioane de lei; acum, dupa eliminarea plusului, va avea 42 de milioane de lei. In paralel, cei de la Curtea de Apel, care nu primeau sporul de 40%, vor beneficia din aceasta luna de o crestere a indemnizatiei cu 13 milioane lei, tot pana la 42 milioane de lei. Dupa prezentarea publica a modificarilor, ministrul Justitiei a explicat ca astfel veniturile au fost echilibrate, asigurandu-se totodata o salarizare adecvata si nediscriminatorie. Sigur, doamna Macovei se referea strict la cei din sistemul justitiei, pentru ca, raportate la celelalte categorii profesionale, veniturile magistratilor au ajuns discriminatorii si neadecvate pentru un popor saracit de tranzitie.
In acest moment, salariul mediu net pe economie a ajuns la 8,26 milioane de lei. Medicii obtin, in medie, 8,22 milioane lei pe luna, iar profesorii, 12,2 milioane de lei. Paradoxal, insa, discrepantele salariale nu sunt de ieri, de azi. In 2000, de exemplu, la un salariu mediu net pe economie de 2,8 milioane de lei, un judecator de tribunal castiga intre 7 milioane de lei (Gorj) si 16 milioane de lei (Calarasi). In acelasi timp, un profesor de liceu primea intre 2,3 milioane lei (Sibiu) si 4 milioane lei (Prahova), iar un universitar, intre 3,2 milioane de lei (UMF Timisoara) si 6,2 milioane de lei (Universitatea Craiova). Tot in 2000, medicii obtineau, in medie, intre 3,6 milioane lei (Spitalul Clinic Oradea) si 9,1 milioane de lei (Spitalul Judetean Alexandria). Nici in anii urmatori aceste diferente de salarizare nu au fost atenuate. Dimpotriva, s-au agravat.
Acest fapt demonstreaza inca o data inechitatile la care este supusa societatea romaneasca. Nici actualul premier, un foarte slab psiholog, nu reuseste sa-i aplice un tratament global si coerent, cum ar fi, in cazul de fata, o lege a salarizarii unitare. Cand dascalii au cerut majorari salariale, a fost nevoie de saptamani de negocieri si greve pentru a obtine un umilitor 11,8%, adica, in medie, 1,25 milioane de lei in doua transe. Lor li s-a spus permanent ca pusculita statului e prea goala pentru sporurile salariale cerute. Pentru magistrati se vede ca a devenit, peste noapte, consistenta. Nu le contesta nimeni complexitatea si importanta sociala a muncii depuse sau mizeriile cotidiene la care sunt supusi. Dar acest lucru este valabil si pentru celelalte categorii profesionale. Daca lupta anticoruptie si asanarea unui sistem ticalosit sunt argumentele principale pentru acordarea acestor salarii, atunci cele doua actiuni vor incepe sa fie privite cu ostilitate de ceilalti simpli bugetari.
