Fara discutie, Romania a devenit una dintre principalele tinte europene ale investitiilor straine. Piata imobiliara a explodat, cea de retail bancar este in crestere, tot mai multe companii multinationale isi dezvolta capacitati logistice si de productie, bursa are o lichiditate din ce in ce mai mare, iar leul se apreciaza. Mai mult decat atat, pe piata romaneasca exista un potential mare de investitii, care nu poate decat sa-i faca pe oamenii de afaceri sa se gandeasca la finantarea unor noi proiecte. Cu alte cuvinte, fluxurile financiare de valuta nu numai ca nu ne mai ocolesc, ci au devenit chiar constante. In aceste conditii, putem spune ca Romania a depasit nivelul de asteptare si a ajuns la cel de acumulare. Iar intrebarea care ar trebui pusa este "ce facem cu acesti bani multi care, in sfarsit, vin?".
Teoretic, ar trebui cofinantate o serie de proiecte economico-sociale, dat fiind faptul ca in urmatorii sase ani putem primi de la Uniunea Europeana fonduri structurale in valoare de 13 miliarde de euro. Iar exemple de sectoare deficitare sunt foarte multe. Sistemul sanitar, mai ales cel din provincie, este la nivelul tarilor lumii a treia, infrastructura feroviara si cea rutiera au de recuperat o diferenta de cel putin zece ani pentru a ajunge la standardele europene, iar agricultura, in proportie de peste 80%, a ramas la limita subzistentei. Protectia mediului, transportul public urban si energia sunt alte zone in care Romania are nevoie de banii europeni. Practic insa nimic din toate acestea inca nu se intampla, pentru ca decizia guvernamentala necesara este viciata de criza politica. Pana acum, aceste disensiuni din varful Puterii au fost analizate mai mult prin prisma consecintelor pe care le-ar putea produce asupra pietelor financiare. Din fericire, acestea inca au ramas stabile. Totusi, nu trebuie sa rasuflam usurati. Investitorii nu se simt foarte confortabil intr-o tara marcata de instabilitate la varful puterii, poate si pentru ca stiu ca decizii intelepte de politica economica nu pot fi luate in conditii de criza. De aceea, chiar daca majoritatea mesajelor venite dinspre Vest sustin, intr-o oarecare masura, independenta mediului economic fata de evenimentele politice, este greu de prevazut cum vor reactiona in continuare bursele.
Alta este problema, pe care de altfel au indicat-o zilele trecute reprezentantii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare si ai Bancii Europene pentru Investitii, doua institutii-cheie in finantarea dezvoltarii Romaniei. Acestia au aratat ca tensiunile politice afecteaza atat cresterea PIB, cat si procesul de implementare a proiectelor economice, in special in infrastructura, aratand ca tara noastra nu ofera nici o garantie ca avansul din ultimii ani va continua.
Pana la urma, declaratiile celor doi oficiali nu ar trebui sa ne surprinda foarte mult. Deja frictiunile politice si-au pus amprenta la vedere pe intarzieri in absorbtia fondurilor europene. Chiar saptamana aceasta secretarul de stat din Ministerul Dezvoltarii, penelistul Adrian Ciocanea, l-a acuzat pe fostul ministru al Agriculturii, din tabara pro-Cotroceni, ca a intarziat obtinerea fondurilor pentru agricultura prin nerealizarea Planului Strategic pentru Dezvoltare Rurala. Cauza ar fi fost refuzul lui Gheorghe Flutur de a colabora cu Ministerul Finantelor, patronat de PNL. In acelasi context, se inscriu si acuzatiile ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, adresate predecesorului sau de la PD, care nu ar fi asigurat cofinantarea creditelor BEI destinate eliminarii efectelor inundatiilor din 2005, in special pentru refacerea podurilor distruse de ape.
Din pacate, aceste rivalitati politice, care sunt departe de a se limita doar la agricultura sau transporturi, au blocat si vor bloca in continuare decizia de politica economica. Motiunea de cenzura a PD de joia trecuta, cea a PSD de martea viitoare vor duce mai departe criza. Nu stim care va fi deznodamantul, dar instabilitatea politica poate avea consecinte ireversibile asupra procesului de reforma al Romaniei deoarece parghiile pentru gestionarea fondurilor europene tin strict de managementul Guvernului si al administratiei publice.
