De ce Finlandei nu-i e frică de Rusia?

Sabina Fati Actualizat: 30.04.2015 - 14:17

Rusia continuă să-și provoace vecinii, cu gândul că-i prinde pe picior greșit, iar aceștia reacționează disproporționat. Moscova conduce jocul, are obiective clare, știe unde vrea să ajungă și de ce mijloace are nevoie.

Share

Rusia continuă să-și provoace vecinii, cu gândul că-i prinde pe picior greșit, iar aceștia reacționează disproporționat. Moscova conduce jocul, are obiective clare, știe unde vrea să ajungă și de ce mijloace are nevoie.

Vestul nu face decât să o urmeze, parând discret mișcările bruște ale Rusiei, cu o singură excepție: Finlanda, o țară care nu vrea să fie în NATO și care a găsit calea supraviețuirii în coasta fostului imperiu roșu. Prima lovitură primită de ruși a venit de la această țară mică și timorată de vecinătatea cu mamutul istoric trezit din hibernare.
 
Finlanda a anunțat că a tras cu încărcături de mare adâncime împotriva unui submarin care a intrat în apele sale teritoriale în apropiere de Helsinki. Submarinul, despre care finlandezii au spus doar că le-a violat apele teritoriale, nu poate fi decât rusesc, fiindcă celelalte state din regiune nu ar fi folosit metoda intrării prin efracție.
 
Finlanda a fost, după Polonia, a doua țară atacată de Uniunea Sovietică la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, pe 30 noiembrie 1939. Sovieticii au folosit o provocare clasică de genul celei pe care rușii au exersat-o și în Georgia acum șapte ani. Astfel, pe 26 noiembrie militarii sovietici au înscenat un incident în urma căruia au bombardat un sat rusesc de frontieră, dând vina pe finlandezi, pretinzând scuze de la aceștia, cerându-le să găzduiască baze militare sovietice și să le ofere Istmul Karelia de lângă Petersburg (atunci Leningrad).

Spre deosebire de Basarabia și de Bucovina de Nord, pe care românii le-au cedat fără să tragă un foc împotriva sovieticilor, finlandezii s-au luptat cu o armată de două ori mai mare decât a lor, ținând-o pe loc și făcându-i mari pagube. Simo Hayha, lunetistul despre care se spune că a doborât singur peste 500 de ruși, cunoscut sub numele de Moartea albă, este simbolul rezistenței finice. În acel Război de Iarnă au murit peste 300.000 de soldați sovietici și 25.000 de militari finlandezi.
 
După acest episod, care până la urmă a dus la pierderea unei bucăți semnificative din Karelia, cu tot cu cel de-al doilea oraș ca mărime din Finlanda (Vîborg), și după toate bătăliile pe care finlandezii le-au dus alături de germani până în 1944, rușii au lăsat această țară să fie independentă. În perioada Războiului Rece, Finlanda a devenit nu doar o democrație consolidată, ci și al doilea partener comercial occidental al URSS, după Germania de Vest. Și astăzi continuă să fie unul din marii exportatori europeni (5,4 miliarde de euro în 2013).
 
Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în 1995, dar locuitorii ei nici nu vor să audă de o eventuală aderare la NATO, considerând că succesul lor economic și stabilitatea de după cel de-al Doilea Război Mondial se datorează relației cu Rusia. Ceea ce nu înseamnă că rușii sunt iubiți în această mică țară nordică, în care oamenii care trăiesc de-a lungul graniței de peste 1.000 de kilometri cu Rusia continuă să doarmă cu arma sub pernă. Finlandizarea a fost soluția optimă de supraviețuire, ce n-a putut fi negociată de ucraineni, dar pe care par să-și dorească să o aplice moldovenii, care tocmai au decis să amâne cererea de aderare la UE și care în majoritatea lor tind să prefere Uniunea Euro-Asiatică, în locul Uniunii Europene. Nu e sigur însă că liderii de peste Prut vor avea suficientă înțelepciune pentru a rămâne precum Finlanda, o punte între Est și Vest.
 
Finlandizarea înseamnă influența unei țări puternice, Rusia în acest caz, asupra politicii externe a unei țări vecine mici, cum e Finlanda, care în schimb este avantajată economic de această relație și își păstrează toate prerogativele de suveranitate. Moscova forțează însă mâna liderilor de la Helsinki, cum a făcut-o și în 1939, fără să se aștepte ca reacția să fie proporțională. Loviturile asupra submarinului rusesc aplicate de militarii finlandezi au fost primele dintr-un război care încă nu a început. Finlanda se bazează nu doar pe experiența veche în relația cu Rusia sau pe oamenii ei care s-ar mobiliza probabil mult mai eficient decât au făcut-o ucrainenii, dar și pe o vecinătate vestică puternică.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...