De ce curăţenia din vămi se va opri aici

Gabriel Bejan 28.02.2011 - 21:12

Exerciţiu de imaginaţie: cum ar fi dacă în România şefii instituţiilor publice nu ar mai fi numiţi exclusiv pe criterii politice? Majoritatea dintre noi am trăi mai bine, în timp ce armate de politicieni s-ar ...

Share

Exerciţiu de imaginaţie: cum ar fi dacă în România şefii instituţiilor publice nu ar mai fi numiţi exclusiv pe criterii politice? Majoritatea dintre noi am trăi mai bine, în timp ce armate de politicieni s-ar zvârcoli în chinuri. Iată de ce nici un partid nu-şi doreşte cu adevărat depolitizarea.

Toţi şefii de vamă anchetaţi de procurori în ultimul timp au fost numiţi pe criterii politice. Nu au dat concurs pentru funcţie, nu s-au remarcat pentru calităţile manageriale deosebite, ci exclusiv pentru legăturile strânse cu politicienii influenţi. Cornel Costea, şeful Vămii Ploieşti, a sărit în câteva luni de la postul de simplu inspector la ANAF Bucureşti la cel de şef de vamă, fiind susţinut de senatorul UNPR Sorin Chivu şi protejat de prefectul de Prahova, Adrian Dobre.

Costea s-a folosit de practica delegării pe funcţie, foarte răspândită în instituţiile publice, prin care se ocoleşte organizarea unui concurs, numind temporar un şef şi prelungindu-i mandatul de câte ori este nevoie. Nu avem aici nici o surpriză. Toţi şefii de instituţii deconcentrate din România sunt numiţi şi susţinuţi pe criterii politice. Toţi, de la şefii de vămi până la conducătorii cluburilor sportive judeţene. Sunt mii de oameni care, spre deosebire de noi ceilalţi, nu trebuie să dovedească nimic pentru a avansa în carieră, ci doar să-şi fi demonstrat la un moment dat loialitatea faţă de partid. Şi, evident, să cunoască regula împărţirii: din şpăgile şi comisioanele încasate să dea mai departe cota cuvenită partidului şi oamenilor care l-au susţinut.

Operaţiunile din vămi au arătat negru pe alb că posturile în aceste instituţii publice sunt împărţite pe influenţe politice şi că şpăgile încasate se împart exact ca taxele de protecţie în clanurile mafiote: de jos în sus.

Dincolo de această demonstraţie, operaţiunile din vămi lansează însă şi o provocare pentru forţele politice aflate acum la putere. Acum, când am văzut ce le poate capul directorilor numiţi pe criterii politice, ce-ar fi să renunţăm definitiv la acest sistem de promovare? Am fi naivi să credem că această urmare logică va fi respectată.

# Un prim argument: PDL este, alături de PSD, iniţiatorul uneia dintre cele mai ruşinoase legi referitoare la administraţia publică. Este vorba despre actul normativ din 2009 - considerat neconstituţional, dar aplicat într-o formă modificată - care a politizat şefii serviciilor deconcentrate (aproximativ 2.000 în toată ţara), sub pretextul meschin că „în acest mod se poate aplica mai bine programul de guvernare".

# Depolitizarea presupune ca şefii instituţiilor publice să fie aleşi exclusiv prin concurs. Un om care a ocupat o funcţie printr-un examen legal nu are nici un motiv să răspundă la comenzile venite din partea unui parlamentar sau şef de organizaţie politică judeţeană. Or, ce partid politic nu-şi doreşte să controleze toate instituţiile, cu toate contractele publice aferente?

# Depolitizarea înseamnă şi deconectarea brutală a partidelor de la conductele cu bani publici sau conductele cu bani negri (după cum am văzut în cazul vămilor). În această situaţie, cum, Doamne, iartă-mă!, s-ar mai face campaniile electorale opulente cu care ne-am obişnuit?

# Depolitizarea mai înseamnă şi lăsarea fără pâine a miilor de activişti politici, lipitori de afişe, băgători de seamă, care sunt recompensaţi cu slujbe la stat imediat ce partidul lor preia puterea. De altfel, dacă s-ar depolitiza instituţiile, mulţi s-ar lăsa de politică.

Din aceste motive, trebuie să fim realişti şi să acceptăm că nici PDL şi, probabil, nici un alt partid nu vor dori să facă pasul imediat următor. Ar fi pur şi simplu prea dureros pentru ei şi prea plăcut pentru noi.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...