Campania pentru cumpărarea „Cumințeniei pământului” s-a încheiat, până la urmă, cu eșecul care se prefigurase deja de câteva luni bune. Ministerul Culturii a reușit să strângă doar 1,16 milioane de euro din cele șase milioane pe care le dorea pentru achiziționarea sculpturii lui Constantin Brâncuși.
Dar eșecul nu este al Guvernului Cioloș, nu este nici măcar al echipei care a gândit campania de comunicare, este o ratare a tuturor guvernelor care ne-au condus în ultimii 26 de ani. Căci toată tevatura din jurul „Cumințeniei pământului” s-a dovedit a fi un exhaustiv sondaj de opinie făcut în societatea românească. O „cercetare” care a demonstrat încă o dată, dar cât se poate de categoric de data aceasta, că românii nu au deloc încredere în instituțiile statului.
Acesta este singurul motiv pentru care doar 100.000 de donatori au fost receptivi la solicitarea lansată de Guvern. Nu a fost vorba nici de lipsă de patriotism – plata a doi euro nu e oricum o dovadă că îți iubești țara sau că îi apreciezi valorile, nu a fost nici lipsă de respect față de Constantin Brâncuși (au dat alții dovadă de mai puțină pioșenie când au spălat “Poarta sărutului” cu furtunul).
„Achiziţia operei «Cuminţenia pământului» prin subscripţie publică este unul dintre cele mai importante proiecte naţionale care poate întări solidaritatea dintre stat și societate”, scrie pe site-ul oficial al campaniei de donații. Ei bine, tocmai aici se află explicația eșecului: după 26 de ani în care statul și-a bătut joc de el și i-a risipit banii, românul nu mai găsește motive să fie solidar cu acesta. Lipsa de încredere în instituțiile statului este mult prea adânc înrădăcinată în ființa noastră națională, încât nici măcar o cauză nobilă nu o poate elimina sau măcar pune „pe pauză”.
Tocmai de aceea, încă de la început au existat destule voci care s-au declarat neîncrezătoare cu privire la prețul de achiziție pe care autoritățile l-au negociat cu deținătorii sculpturii (de 11 milioane de euro). Tocmai de aceea, unii au criticat rațiunea pentru care statul vrea să cumpere o operă de patrimoniu care oricum nu poate fi scoasă din țară. Au apărut semne de întrebare inclusiv cu privire la motivele pentru care Guvernul s-a încăpățânat să achiziționeze to lucrare a lui Brâncuși, în condițiile în care, de exemplu, casa lui George Enescu de la Mihăileni a fost salvată după o inițiativă privată.
Iar pe acest fond de neîncredere, au mai existat și bâlbe guvernamentale: multă vreme nu s-a știut ce se va întâmpla dacă nu se strânge suma de bani convenită, apoi avocatul familiei care deține sculptura a afirmat că aceasta trebuie plătită oricum, indiferent de rezultatul subscripției, fapt negat de către Guvern. În fine, unii s-au întrebat, pe bună dreptate, de ce nu cumpără statul pur și simplu „Cumințenia” direct cu banii de la buget – tot „donație” a cetățenilor – în loc să facă tot circul mediatic.
Dar, cum spuneam, eșecul campaniei nu este al Guvernului Cioloș, în ciuda a ceea ce afirmă criticii săi. Rezultatul final este consecința a 26 de ani de când instituțiile statului îl păcălesc și îl fură pe cetățean. Românii nu au avut încredere să lase de bunăvoie și alți bani – în afară de cei care li se rețin obligatoriu – unui sistem din care au dispărut până acum miliarde de euro către personaje care ar fi putut achita singure, numai din șpaga încasată, prețul „Cumințeniei pământului”.
____________________________________________________________________________________
Rezultatele campaniei „Cumințenia pământului”, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii:
- Subscripția publică a reușit să adune până în prezent 1.163.032 de euro, prin intermediul tuturor canalelor puse la dispoziție: 201.704 de euro pe site-ul campaniei www.brancusiealmeu.ro, 67.526 de euro prin intermediul eMag.ro, 748.350 de euro prin transfer bancar în conturile Ministerului Culturii și 145.452 de euro prin SMS
- Peste 100.000 de donatori, persoane fizice și juridice, s-au implicat în subscripția publică pentru “Cumințenia Pământului”, iar 11.500 de vizitatori au văzut sculptura lui Constantin Brâncuși la Muzeul Băncii Naționale a României
_____________________________________________________________________________________
Urmărește-l pe jurnalistul Răzvan Chiruţă și pe rețele sociale
