La ultima sedinta de guvern, presedintele si premierul au stat alaturi pentru a doua oara in cadru oficial dupa schimbul dur de replici de la postul public de televiziune. Nici de data aceasta intalnirea nu a reusit sa reduca din tensiunile acumulate intre cei doi, dimpotriva, a realimentat atacurile binecunoscute tuturor. Dupa sedinta, purtatorul de cuvant al Executivului a afirmat ca a fost vorba despre un dialog firesc, institutional, o discutie de lucru, dar ulterior seful statului, Traian Basescu, a iesit la rampa cu o declaratie in care a criticat iarasi Guvernul pentru nerespectarea unor angajamente economice. Concret, presedintele a cerut, printre altele, din nou desecretizarea contractelor din energie, anularea, daca este ilegal, a contractului de modernizare a Soselei Bucuresti-Ploiesti, a acuzat intarzierea reformelor in agricultura si s-a declarat nemultumit de deficitul balantei comerciale in relatia cu China. Cu exceptia subiectului referitor la DN1, abordat pentru a raspunde acuzatiilor si speculatiilor venite dinspre Palatul Victoria privind implicarea unor persoane apropiate lui, seful statului nu a adus in discutie decat problemele deja cunoscute care intarzie reformele sau care afecteaza transparenta si libera concurenta in economie. Din pacate, multe dintre acestea nu-si pot gasi o rezolvare imediata.
Desi cateva dintre contractele incheiate de stat cu "baietii destepti" au aparut in mass-media, inclusiv in "Romania libera", publicarea lor pe site-ul Ministerului Economiei, asa cum s-a intamplat cu documentele de vanzare-cumparare pentru Petrom si pentru celelalte societati de distributie, nu va schimba cu nimic, ani buni de acum inainte, datele problemei. Si fara oficializarea lor sistemul energetic tot va ramane capusat pana dupa 2010. Dar, daca dincolo de criticile presedintelui vorbim despre interpretarile privind coruptia din sistem, despre speculatiile cu "valizele de bani", atunci niste raspunsuri trebuie totusi date. Si de fapt aici este toata dilema, pe care nu stim cat o va rezolva simpla publicare a unor contracte, despre continutul carora de fapt am cam aflat.
In ceea ce priveste agricultura, primitivismul din zona rurala inca se vede cu ochiul liber. Aici este loc de critici de la toti, pentru toti. Sa ne amintim ca si premierul Tariceanu il atentiona, prin toamna, pe fostul ministru al Agriculturii in legatura cu faptul ca produsele obtinute in agricultura sunt folosite in principal pentru autoconsum.
Sigur, cresterea eficientei exploatatiilor agricole este punctul de plecare pentru dezvoltarea agriculturii din orice tara. Din pacate, la noi aceasta problema a ramas inca nerezolvata, desi in ultimii doi ani primii pasi au fost facuti. Dar rezultatele vin greu, pentru ca ani de zile populatia din mediul rural a fost lasata in realitate sa graviteze doar in jurul polului saraciei. Investitiile straine si fondurile europene pot fi cheia dezvoltarii. Pentru atragerea masiva a capitalului privat, drumurile bune si retelele de apa si gaze sunt esentiale. Pentru obtinerea fondurilor europene UE trebuie sa fie sigura ca banii ajung la destinatie. Ca atare, Agentia de plati trebuie sa fie functionala, iar parcelele, identificate si localizate. Aici sunt intarzierile la care s-a referit presedintele. Se putea face mai mult? Nu stim. Stim insa ca timpul curge in defavoarea noastra. Si mai stim ca, daca seful Agriculturii vrea sa stea mai mult pe la Bruxelles decat pe tarla, atunci el trebuie sa stie cel mai bine ca explicatiile nu tin loc de bani pentru fermieri.
Pentru romanii aflati permanent sub zodia scumpirilor, vremea anesteziilor propagandistice a trecut. In plus, nici pentru UE propaganda nu inseamna nimic. Doar realitatea masurabila conteaza.
