Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Corneliu Vadim Tudor nu a murit

Razvan Chiruta Actualizat: 16.09.2015 - 14:47

Corneliu Vadim Tudor nu a murit, el doar s-a multiplicat. Nu mai avea în ultimii ani puterea din anii 1990 nu pentru că partidul său, România Mare, aproape se destrămase ori pentru că nu ar mai fi avut adepţi - ultimele luni ne-au arătat că ţara nu duce lipsă de antisemiţi, antimaghiari şi, mai nou, de antimusulmani – ci pentru că vocea sa nu mai avea loc pe scena publică de toţi vadimii tudor care au invadat-o.

Share

Corneliu Vadim Tudor nu a murit, el doar s-a multiplicat. Cel care a fost la un pas de a ajunge preşedintele României în 2000 nu mai avea în ultima vreme puterea din anii 1990, dar nu pentru că partidul său, România Mare, aproape se destrămase ori pentru că nu ar mai fi avut adepţi - ultimele luni ne-au arătat că ţara nu duce lipsă de antisemiţi, antimaghiari şi, mai nou, de antimusulmani. Vocea sa nu mai era auzită pentru că nu mai avea loc pe scena publică de toţi vadimii tudor care au invadat-o.

Căci cine este, de fapt, Victor Ponta? Un suferind de egolatrie, care se imaginează cel puţin un salvator al economiei româneşti, dacă nu chiar al întregii ţări, deşi conduce unul dintre cele mai corupte guverne din istoria României. Un mincinos notoriu, care nu are nici reţinere în a exagera zilnic în declaraţii şi care nu are nici o jenă să-şi schimbe poziţiile în funcţie de interese. Un fals erudit, cu un doctorat plagiat şi un masterat în Catania care a dispărut subit. Un politician care a ratat la mustaţă preşedinţia, pentru că i-a speriat pe românii care au votat masiv împotriva lui. Exact ca Vadim.

Cine este în realitate generalul Gabriel Oprea? Un patriot de propagandă, care-şi ascunde interesele personale în spatele mult declamatului “interes naţional”, un slujitor al patriei care caută să controleze toată conducerea politică şi mediatică a României pe motiv că vrea să o apere. Un personaj care mimează supuşenia, prin expresii goale precum cea în care anunţa că va duce la Bruxelles mesajele lui Klaus Iohannis şi Victor Ponta “cu modestie, dar şi cu demnitate”, dar care nu are nici o problemă să îi lucreze pe cei doi în culise. Un politician care joacă pe cartea naţionalismului, participând la Miercurea Ciuc la arborarea “celui mai mare tricolor din Harghita”, cum s-a întâmplat în iunie anul acesta. Ca Vadim.

Ce a ajuns Traian Băsescu? Fostul preşedinte a avut gura slobodă şi în timpul celor două mandate ale sale, dar de când a ieşit la pensie pare disperat să ocupe unul dintre locurile pe care le-a lăsat libere Vadim pe scena naţionalismului şi a discursului instigator la ură. Cel puţin de când a început criza refugiaţilor din Europa, Traian Băsescu şi-a făcut un program din a semăna tot mai mult cu liderul Partidului România Mare. “De ce trebuie să islamizăm Europa? Ar trebui să le distrugem migranţilor bărcile şi vasele chiar în chei”, “Să nu uităm că printre aceşti oameni sunt sunniţi, șiiţi, oameni care îşi pun bombe unora altora la ei în ţară”, “Nu spun că toţi musulmanii sunt terorişti. Dar, în mod categoric, printre refugiaţi s-au strecurat şi terorişti. Dacă aş fi preşedinte, nu aş fi de acord cu cota obligatorie de imigranţi pentru România. În doi-trei ani ne-am putea trezi cu bombe la metrou” sunt poziţii exprimate recent de fostul şef al statului, dar puteau fi la fel de bine spuse de către Vadim.

Ce reprezintă Mihai Gâdea, Mircea Badea şi colegii lor? Nici aceştia nu se feresc să folosească acuze inventate pentru a ataca personalităţi publice, nici acestora nu le este teamă de sentinţele pentru calomnie, nici aceştia nu au scrupule când trebuie să atace persoane pe care anul anterior le susţineau, cum nu avea nici Vadim. “Judecătoria Sectorului 1 l-a condamnat pe Mircea Badea la plata a 5.000 de euro, în solidar cu Antena 3, cu titlu de daune morale pentru încălcarea dreptului la demnitate al şefului ANI, Horia Georgescu”, “După ce într-un prim dosar Vadim Tudor fusese condamnat să plătească despăgubiri morale de 50.000 de lei, în cel de-al doilea dosar şeful PRM are de dat 20.000 de lei lui Cosmin Guşă”, “Postul Antena 3 și realizatoarea de televiziune Oana Stancu trebuie să-i plătească tatălui șefului ANI, Marian Georgescu, 20.000 de euro”, “Senatorul Corneliu Vadim Tudor trebuie să-i plătească Rodicăi Chelaru suma de 400 de milioane de lei”. Titluri de presă cât o oglindă.

Corneliu Vadim Tudor nu a murit, el doar s-a multiplicat în politică, în televiziune, pe mii de conturi de Facebook şi pe bloguri. Aşa că cei care sunt astăzi trişti pot să-şi reţină lacrimile liniştiţi. Spiritul toxic al lui Corneliu Vadim Tudor trăieşte tot mai bine pe scena publică românească.