Tarziu afla opinia publica ce contin celebrele dosare ale fostei Securitati. S-au facut eforturi uriase pentru ca trecutul unora sa ramana incetosat. Inca din 1990 a actionat cu mare succes conspiratia impotriva deconspirarii. Ciudat cum unii politicieni mai spera si acum sa impiedice accesul la adevar. Intarzierea a facut sa se suprapuna nenumaratele categorii ce trec prin filtrul Colegiului Dosarelor toate in acelasi timp. Din aceasta cauza s-a starnit o harmalaie de nedescris. Aproape ca nimeni nu mai intelege nimic din ceea ce se intampla. Colac peste pupaza, CNSAS – institutia de la care se asteapta marele adevar – isi desfasoara activitatea extrem de anevoios si nu primeste ajutorul cerut tocmai fiindca exista demnitari care nu au nici un interes sa ajute la propria lor deconspirare.
Ridicolul politicienilor sporeste atunci cand incearca sa se ascunda dupa legile facute tot de ei. Daca CSAT a decis desecretizarea, s-au trezit cei de la Comisia SRI, sustinuti, fireste, rapid de colegi parlamentari, sa caute alte si alte articole de prin diverse legi, incercand apoi sa transfere puterea deciziei in privinta declasificarii oriunde altundeva. Au gasit la Guvern. Doar, doar vor reusi sa mai amane rostirea crudului adevar! S-au inregistrat si situatii hazlii, de pilda atunci cand, in vreme ce liberalul Radu Stroe (ce se afla in incompatibilitate, el conducand si respectiva Comisie SRI, si Secretariatul General al Guvernului) sustinea inzorzonarea procedurii de desecretizare a dosarelor politicienilor, colegii sai de la PNL tocmai depuneau o lista la CNSAS cerand sa fie primii demnitari al caror trecut sa fie cercetat. Vazand ca nu prea reusesc si ca, dimpotriva, incepe sa se vorbeasca de pedepsirea conform legii a celor despre care se va descoperi ca pana acum au pus deja pe hartie cateva declaratii in care au scris negru pe alb “nu am colaborat cu Securitatea”, realitatea fiind cu totul alta, conspiratorii au inceput sa scormoneasca din nou prin legislatie ca sa gaseasca solutiile salvatoare. Mici “scapari” exista. Diverse personaje prevazatoare au tot fost prin Parlament, ca se mira pana si Ticu Dumitrescu cat de abil ii macelarisera legea.
Si printre ziaristi este mare agitatie. O parte a lor cred ca este o diversiune, ca ar exista o conspiratie impotriva presei, ca este vorba despre o manipulare al carei scop ar fi scaderea credibilitatii. Altii spun ca mai intai ar trebui verificati demnitarii si apoi ziaristii. Simultaneitatea deconspirarii sperie mai ales pentru ca intre unii oameni politici si prieteni jurnalisti exista legaturi importante. La intrebarea unora: de ce nu s-a inceput cu altii?, raspunsul este greu de dat. Insa daca tot s-a inceput, deconspirarea trebuie sa continue pana cand se va ajunge la varfuri, la sefii celor care dadeau ordin sa se faca racolarile si se foloseau de rezultatele obtinute prin metode specifice dictaturii. Probabil insa ca acestia sunt cei care dirijeaza din umbra campania de discreditare a intregii operatiuni ce face multe victime in aceasta vara pentru ca atunci cand deconspirarea va ajunge la ei, daca se va reusi asta, informatia sa nu mai aiba un impact devastator.
Intrebarea pe care multi si-o pun este legata de influenta asupra opiniei publice, de cat de mult isi va schimba ea perceptia in privinta persoanelor cu trecut ingemanat cu fosta Securitati. Vom vedea. Deratizarea scenei politice era necesara. Marele castig este acela ca vom intra in Uniunea Europeana cunoscandu-ne trecutul. Ce ramane este gustul amar al medicamentului ce ne-ar putea ajuta sa scapam de rusinea mizeriei impinse de-atata vreme sub pres, incat incepusera sa se adune gandacii negri ai uitarii.
