Nu cred ca mai constituie o surpriza atitudinea conservatorilor lui Dan Voiculescu. De cand sunt in coalitie, au actionat contrar intereselor guvernarii, de cele mai multe ori facand jocul pesedistilor din considerente bine stiute. Din acest motiv, eticheta “solutie imorala” atribuita Partidului Conservator de Traian Basescu este valabila si astazi, la mai bine de un an de la compromisul politic din 2005. Spun compromis deoarece intre PNL, PD si PC nu se poate vorbi de o intelegere reala, bazata pe un protocol semnat cu inima impacata. Voiculescu a jucat mereu la doua capete, fiind dispus la acte de tradare pentru ca intotdeauna a crezut ca locul partidului sau este langa PSD. Cand a simtit insa gustul puterii (s-a vazut ce miros fin are liderul conservator), nu a ezitat sa-i lase balta chiar pe pesedisti intr-un moment crucial pentru viitorul lor. A preferat Alianta nu din convingere, ci din interes. Un interes insa meschin, as spune parsiv, daca s-a mers, de exemplu, pe candidatura proprie a unui reprezentant PC la sefia Camerei. In timp ce PRM a inteles ca trebuie sa voteze alaturi de Alianta, fapt ce constituie pentru clasa politica o surpriza, nu in acelasi mod au procedat reprezentantii unui partid aflat la putere, nu in opozitie, care au preferat sa-si rupa gatul decat sa-l sustina pe liberalul Bogdan Olteanu.
Nici de data asta Dan Voiculescu nu poate invoca vreun motiv serios, in masura sa demonstreze ca a procedat corect. Justificarea potrivit careia nu exista un acord cu Alianta in ceea ce priveste alegerea presedintelui Camerei nu face doi bani. In mod deliberat s-a dorit faultarea PNL si PD numai pentru a proteja interesul PSD. Este o mare prostie sa crezi ca Voiculescu era convins ca Daniela Popa va castiga. Exista si varianta ca liderul conservatorilor si-a pus candidat propriu dinadins, dand astfel un ultim semnal inainte de plecarea dintr-o coalitie in care PC nu a vrut sa intre, dupa cum sustine presedintele partidului. Voiculescu se umfla in pene in stilul sau caracteristic. Spune ca a venit la guvernare pentru ca l-a rugat Traian Basescu, fiind nevoie de stabilitate politica. Iata unde se afla salvatorul tarii. Mai mult, acelasi politician declara senin ca poate sa iasa de la guvernare fluierand daca Guvernul si Presedintia vor acest lucru. Ceea ce ma face sa cred ca pe Dan Voiculescu, pozand in victima, il doare in cot de ce lasa in urma. Fite de mare vedeta!
Multi spun ca politicienii din PC nu mai stiu pe ce lume traiesc dupa ce au auzit ca Adrian Nastase ar intentiona sa treaca alaturi de conservatori. Din aceasta cauza liderul lor isi umfla muschii peste masura. La randu-i, Emil Boc (“solutia ipocrita”) sustine ca Partidul Conservator, implicit Voiculescu, a ramas aceeasi “solutie imorala” pentru coalitie, drept pentru care ar merita sa fie sanctionat, tinand cont ca luni a votat pentru mostenirea demisionarului din PSD. Unde viseaza, de fapt, sa ajunga liderul conservator? Are impresia ca Adrian Nastase va fi omul lui. PC este proiectat in spatiu si timp dupa modelul principiilor voiculesciene. Acest partid se asteapta sa devina puternic odata cu transferul parlamentarilor PSD fideli fostului sef al deputatilor la conservatori, cu conditia ca acest lucru sa aiba totusi loc. In felul asta, liberalii si democratii vor fi pusi cu botul pe labe la alegerile generale viitoare, pe care Voiculescu doreste sa le castige de unul singur! Pana atunci este insa un drum lung. Rediscutarea actualei componente a coalitiei nu are cum sa fie privita cu seninatate. Vremurile grele abia acum vin. Daca liderul PC considera in continuare ca orice sut in fund este un pas inainte, ma tem ca se insala. Conservarea la infinit a “solutiei imorale” il va costa scump.
