21.4 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialConsecinţele corupţiei pe înţelesul tuturor

Consecinţele corupţiei pe înţelesul tuturor

Șpaga la doctor a intrat atât de adânc în codul nostru genetic încât unii români simt nevoia să îndese bani în buzunarul medicului chiar și atunci când se află la o clinică privată și plătesc integral serviciile de sănătate. Mai mult, am văzut zilele acestea oameni care au lăsat ceva în plus, peste tariful oficial, inclusiv doctorului veterinar la care am mers cu pisica. Uimit la început, am sfârșit prin a mi se face rușine că sunt printre puținii care iau restul înapoi. Și până la urmă am cedat, am lăsat și eu doi lei.

Desigur, acesta este un exemplu minor și fără consecințe grave, dar subliniază foarte bine atitudinea duplicitară a românilor față de conceptul de șpagă (mult mai cuprinzător, în viziunea mea, decât juridicul “mită”). De exemplu, un studiu din 2013, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, arăta că 78,1% din respondenţi consideră că sistemul medical este afectat mult şi foarte mult de corupţie, iar 77,7% dintre cei chestionați susţin ideea că personalităţile publice (politicieni, parlamentari, miniştri, primari, oameni de afaceri) care sunt condamnate la închisoare pentru corupţie sunt vinovate şi trebuie să plătească pentru faptele lor. În ciuda acestor poziții categorice, aproape jumătate din respondenți au recunoscut că au dat bani sau cadouri cel puțin o dată unui funcţionar public pentru a fi ajutaţi într-o problemă administrativă.

Românii, se înțelege din acest studiu, condamnă corupția doar când îi vizează pe alții.

Și au o astfel de atitudine ambiguă pentru că cei mai mulți nu înțeleg, de fapt, care sunt consecințele de ansamblu ale corupției. Pe moment, sunt bucuroși că își rezolvă problemele urgente, fără să asimilize faptul că fiecare ban oferit ilegal mai adaugă o picătură la această mlaștină în care ne zbatem cu toții și din care unii dintre noi ar dori să iasă mai repede. Prejudiciile actelor de corupție sunt, pe termen lung, mult mai perverse și mai nocive decât o pot arăta statisticile.

DNA a anunțat, la sfârșitul lui februarie, că de pe urma dosarelor realizate de procurorii anticorupție, prin hotărârile judecătoreşti rămase definitive în 2014, s-a reușit confiscarea şi recuperarea a peste 310.000.000 euro. Imediat au apărut voci care au susținut că suma este infimă în comparație cu nivelul estimat al corupției din România și, mai ales, în comparație cu așteptările uriașe pe care le are opinia publică de la DNA.

Desigur, pentru statul român 310 milioane de euro nu este o sumă menită a acoperi prea multe găuri și, cu certitudine, reprezintă mult mai puțin decât s-a furat în ultimul sfert de veac. Dar corupția nu are numai consecințe directe și ușor cuantificabile – banii dispăruți din bugetul unei instituții publice. Prejudiciile actelor de corupție sunt, și insist asupra acestui lucru, mult mai perverse și mai nocive decât se văd la prima vedere.

Iată un exemplu relevant. Teleormanul este un teritoriu scăpat de sub control la capitolul corupție. DNA a realizat puține dosare în acest județ, iar singura condamnare răsunătoare obținută în cazul unui potentat local a avut legătură cu o acțiune ce s-a desfășurat, de fapt, la București.

În rest, Teleormanul este o zonă administrativă în care funcționarii și oamenii de afaceri încă își fac de cap pe fonduri publice. Așa încât, deși beneficiază de cele mai bune soluri din România, deși agricultura a revenit la producțiile record din trecut, cu profituri consistente, județul rămâne unul dintre cele mai sărace din România.

Rata șomajului în Teleorman, în februarie 2015, era de 11,43%, în condițiile în care la nivel național se situează la doar (“doar” prin comparație cu acest județ) 5,51%. Teleormanul este depășit numai de Vaslui.

Dar nu e nici o problemă, a obținut primul loc la alte capitole din cartea sărăciei: cei mai mulţi pensionari din ţară, cele mai mici salarii din ţară, cea mai săracă localitate din ţară, potrivit unui raport al Consiliului Consultativ pentru Regionalizare.

Cum s-a ajuns aici? Răspunsul e cât se poate de simplu și de evident: din cauza corupției. Conducătorii locali și-au depășit de nenumărate ori atribuțiile și au călcat legile în picioare într-o cursă nebună a îmbogățirii invers proporțională cu sărăcirea unuia dintre “grânarele României”. Câteva dintre aceste abuzuri au fost relatate chiar de către România liberă.

În 2011, scriam împreună cu Petrică Răchită despre faptul că Teodor Niţulescu, fost prefect al județului Teleorman, a fost surprins în timp ce se folosea de autoritatea de funcţionar al statului pentru a-şi rezolva probleme personale de afaceri. Mai precis, acesta a fost filmat în timp ce, la ora 23.00, se afla în incinta unei fabrici de confecţii din Roşiorii de Vede, unde se deplasase cu mașina Prefecturii, şi dădea indicaţii unor poliţişti să îl scoată din sediu pe patronul respectivei întreprinderi. DNA a deschis un dosar pentru acest abuz abia anul trecut – la trei ani de la petrecerea faptelor, timp în care patronul fabricii în cauză a fost supus la nenumărate presiuni din partea instituțiilor statului. Dosarul este încă în lucru.

Un important om de afaceri din Teleorman ne-a povestit cum autoritățile județene au alungat firma Pirelli, pentru că au cerut o șpagă prea mare pentru autorizațiile necesare desfășurării afacerii. Teleormănenii au pierdut astfel 4000 (patru mii) de locuri de muncă într-un oraș, Turnu Măgurele, care este pe cale de dispariție. La propriu. “Au alungat investitori mari din județ, cum a fost Pirelli, care are acum fabrică la Slatina (în Olt – n.r.), cu 4.000 de angajați. Au reușit să sărăcească județul ăsta, au reușit să-i închidă porțile. Nu intră nimeni cu afaceri aici”, ne declara anul trecut Ion Codrea, un om de afaceri care a menționat că a trebuit să intre în politică pentru a se pune la adăpost de presiunile actualului vicepremier Liviu Dragnea, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, asupra companiilor sale.

Șirul abuzurilor e mai lung. Compania Polaris Holding, deținută de familia deputatului PSD Eduard Martin, a primit monopolul pentru colectarea și transportul deșeurilor din județ și va încasa, de la populație, circa 35 de milioane de euro în opt ani. În schimb, Polaris va plăti Consiliului Județean Teleorman doar un milion de euro redevență, în condițiile în autoritățile locale i-au pus la dispoziție autogunoiere de 3,2 milioane de euro. Adică, CJ Teleorman le-a cumpărat și firma deputatului le exploatează, cu un profit de 35 de ori mai mare. În acest timp, un angajat cu studii superioare al Polaris primește salariul minim pe economie, iar cei din teren sunt obligați să vină cu salopete și lopeți de acasă. Evident, din lipsa unor alternative, și unii, și ceilalți acceptă să muncească în condițiile pe care corupția le-a creat în România.

Dar teleormănenii sunt capabili să accepte și mai multă umilință. O investigație incognito a României libere a scos la iveală faptul că anul trecut zilierii care au lucrat pe terenurile lui Ioan Niculae, considerat cel mai bogat dintre români, au primit, după 12 ore de trudă, în cel mai bun caz o pâine sau o mână de făină. Acest fapt a fost recunoscut chiar de șefii unor ferme din holdingul InterAgro, deținut de Ioan Niculae, care au refuzat să-i primească la muncă pe reporterii sub acoperire de teamă că aceștia ar putea face scandal la finalul zilei dacă nu primesc banii promiși.

Ioan Niculae a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare abia anul acesta, dar pentru o infracțiune mai “rafinată”, respectiv finanțarea ilegală a unei campanii electorale.

Dacă lupta anticorupție ar fi început mai demult și ar fi fost mai eficientă decât până acum, poate că o parte dintre aceste situații nu ar fi existat. Efectele pozitive ale dosarelor duse până la capăt de Direcția Națională Anticorupție nu trebuie calculate doar prin prisma banilor care sunt recuperați în mod direct, în confiscări. Deși, nici aceştia nu sunt de lepădat, în ciuda a ceea ce au sugerat unii formatori de opinie interesați. Dacă cele peste 310.000.000 euro ar fi o sumă efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an, se arată în bilanțul Direcției Naționale Anticorupție.

Eliminarea acestor veritabili șacali ai economiei românești este însă adevărata miză a anticorupției. Curățenia absolut obligatorie care se impune în România înseamnă, în cele din urmă, un șomaj scăzut, salarii mai mari și, implicit, un aer mai respirabil pentru fiecare dintre cei care ne câștigăm salariile cinstit.  

Cele mai citite

Surpriză la turneul de la Miami! Carlos Alcaraz, eliminat în „sferturi”

Carlos Alcaraz a fost eliminat în sferturile de finală ale turneului ATP Masters 1.000 de la Miami, după ce a fost învins de bulgarul...

Surpriză la turneul de la Miami! Carlos Alcaraz, eliminat în „sferturi”

Carlos Alcaraz a fost eliminat în sferturile de finală ale turneului ATP Masters 1.000 de la Miami, după ce a fost învins de bulgarul...

Înscriere la facultate, înainte de absolvirea Bacalaureatului. Pentru cei care vor o carieră în dezvoltarea de jocuri video

BISM (Bucharest International School of Management) și Amber Studio, în colaborare cu prestigioasa Abertay University din Marea Britanie, pregătesc începând cu luna septembrie lansarea...
Ultima oră
Pe aceeași temă